Domnul Geoană

Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam'soacră, Bunicuţa şi tanti Hrebe au promis tânărului Geoană să-l ducă la Cotroceni de 6 decembrie.
Puţin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni la Cotroceni numai de hatârul ginerelui şi nepoţelului lor. Destul că foarte de dimineaţă, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Geoană, aşteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din Kiseleff, trenul accelerat care trebuie să le ducă la Cotroceni.
D. Geoană este foarte împacient şi, cu un ton de comandă, zice încruntat:
- Mam'soacră! de ce nu mai vine?... Eu vreau să vie!
- Vine, vine acuma, puişorul mamii! răspunde cucoana.
Şi sărută pe ginerel; apoi îi potriveşte pălăria.
Tânărul Geoană poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripţia pe pamblică: le Fraude, şi sub pamblică voturile înfipte de tanti Hrebe, că "aşa ţin bărbaţii voturile".
- Vezi ce bine-i şade lui - zice mam'soacră - cu costumul de marinel?
- Mamiţo, nu ţi-am spus că nu se zice marinel?
- Da' cum?
- Marinal...
- Ei! ziceţi voi cum ştiţi; eu zic cum am apucat. Aşa se zicea pe vremea mea, când a ieşit întâi moda asta la preşedinţi - marinel.
- Vezi că sunteţi proaste amândouă? întrerupe tânărul Geoană. Nu se zice marinal, nici marinel...
- Da cum, procopsitule? întreabă tanti Hrebe cu un zâmbet simpatic.
- Mariner..
- Apoi de! n-a învăţat toată lumea carte ca d-ta! zice mam'soacră, şi iar sărută pe ginerel şi iar îi potriveşte pălăria de mariner.
Dar nu e vreme de discuţii filologice: soseşte trenul - şi nu stă mult.
Trenul este plin... Dar cu multă bunăvoinţă din partea unor liberali politicoşi, cari merg până la turul întâi, se fac locuri pentru dame. Trenul a plecat... Mam'soacră îşi face cruce, apoi aprinde o ţigară... Geoană nu vrea să intre în cupeu; vrea să şadă la confruntarea televizată, cu bărbaţii.
- Nu!... nu e voie să scoţi capul din casă, prostănacule! zice unul dintre liberali lui d. Geoană, şi-l trage puţin înapoi.
- Ce treabă ai tu, urâtule? zice mititelul smucindu-se.
Şi după ce se strâmbă la urâtul, se spânzură iar cu amândouă mânile de vergeaua de alamă şi scoate iar capul la televizor. Dar n-apucă să răspunză ceva urâtul, şi mititelul îşi retrage îngrozit capul gol înăuntru şi-ncepe să zbiere.
- Mam'soacră! bunicuţo! tanti Hrebe!
- Ce e? Ce e? sar cocoanele.
- Să oprească numărarea! zbiară şi mai tare Geoană, bătând din picioare. Mi-au zburat voturile! să opreascăăă!!!

Despre renumarare. Intre frauda si statistica

Rezultatele partiale ale renumararii voturilor nule arata, pana in acest moment, ca din 72.212 de voturi nule din tara care au fost verificate, s-au revalidat 1180. Procentual, cifra reprezinta 1,63%. Dintre cele 1180, 629 de voturi s-au dovedit a fi in favoarea lui Traian Basescu, iar 551 in favoarea lui Mircea Geoana. Vorbind in procente, 53,3% din voturi sunt valabil exprimate pentru Basescu, iar 46,7% pentru Geoana.

Ca sa putem interpreta rezultatele renumararii voturilor nule, trebuie sa clarificam intai urmatoarele aspecte:

1) Care este explicatia pentru faptul ca printre voturile nule se gasesc voturi valabil exprimate in favoarea unuia sau altuia dintre candidati?

2) Ce semnificatie statistica au erorile gasite si care ar trebui sa fie rezultatele finale in urma renumararii voturilor nule daca nu ar fi existat nicio tendinta voluntara, frauduloasa, de anulare cu precadere a voturilor unuia dintre cei doi candidati?

Ne lasi?

De pe vremea lui Ronald Reagan a aparut conceptul de politician Teflon, caruia niciun scandal si nicio acuzatie nu-i stirbesc prea mult din popularitate. Ceea ce pe altul l-ar distruge, nu se lipeste, pur si simplu, de acest tip de oameni, care sunt un fel de vase de teflon ale politicii. Daca ne gandim numai la filmuletul lansat (sau cel putin prefatat) de Patriciu, cred ca putem spune ca Basescu este un politician Teflon. Care ar fi explicatia, e ceva mai greu de spus.

Prin comparatie, a aparut si conceptul de politician Velcro (acea banda cu gherute careia romanii ii spun "scai"). Politicianul Velcro este acela de care se lipesc toate gafele si toate greselile si care, atunci cand se afla intr-o groapa pana la genunchi, se afunda singur pana peste cap. Cred ca e inutil sa spun ca Mircea Geoana este un politician Velcro, unul despre care nici nu mai stii cand plateste pentru prostiile proprii si cand e, pur si simplu, ghinionist. Cine poate spune cu precizie daca Dl Geoana este doar un perdant pe baza erorilor savarsite sau un perdant din nascare, adica un loser autentic?

Epilog la o seara antologica

Am revazut imaginile cu Mircea Geoana bucurandu-se in seara alegerilor. Multi comenteaza pe Internet ca e greu sa-ti reprimi un hohot de ras. Totusi, pe mine ma apuca mila cand ajung la momentul induiosator in care Geoana il pupa pe haina pe Crin Antonescu. Si raman cu sentimente amestecate, asa cum se intampla, uneori, cand vedem pe cineva cazand spectaculos pe gheata. Ne vine sa radem, desi ne simtim putin vinovati pentru acel ras si avem toata compasiunea pentru eventuala durere a celui cazut. Ne ascundem zambetul, ca sa nu-l facem sa se simta prost, ba chiar ne oferim bratul si-l ajutam sa se ridice, pentru a curma mai repede momentul usor jenant.

Dar daca il vedem pe cel cazut ca incepe sa-i injure cu ura pe ceilalti trecatori si, eventual, sa-i acuze de ghinionul sau, atunci nu mai simtim nici compasiune, nici veselia lipsita de rautate produsa de faptul ca am asistat la un moment putin comic. Nu, atunci mai simtim doar dorinta de a nu avea nimic de-a face cu un astfel de individ si ne indepartam, uneori si cu gandul ascuns ca Dumnezeu nu bate cu parul.

Mihaela, dragostea mea, mi-au lipsit decat 70.048 de voturi

Nimeni n-avea ceea ce el avea: o masinarie infernala de partid, vreo cinci alte partide care il sustineau, doua trusturi de presa puternice, institute de sondare a opiniei publice...
Si n-a invins.

Hanibal

de Eugen Jebeleanu

Nimeni n’avea ceea ce el avea:
superba lui trufie
si elefantii
si labele lor sfarâmând vertebrele
acestor Alpi albiti de spaima.

Geoana - Presedinte. Presedinte in Exitpollia

Dl. Mircea Geoana a tinut sa incheie alegerile cu acelasi nume de alint pe care-l cunoastem prea bine, extaziindu-se pentru obtinerea celui mai scurt mandat de presedinte din istorie. Televiziunile si institutele de sondare a opiniei publice prietene au avut grija de asta, atingand noi culmi, dar nu de profesionalism. Caci asta e culmea manipularii: sa-ti manipulezi propriul candidat. La ora 21:00, PSD si PNL s-au pupat, s-au imbratisat si au deschis sampania, sarbatorind victoria lui Mircea Geoana la alegerile prezidentiale din Exitpollia.

Nu intindeti coarda, ca se-ntoarce roata

Nu intamplator PSD a ales, pentru un miting electoral, Piata Operei din Timisoara, exact in Ziua Nationala a Romaniei. Ar fi trebuit ca acest eveniment sa marcheze cucerirea bastionului simbolic al luptei anticomuniste. Probabil ca stafful lui Geoana a calculat cu cinism ca, fiind 1 Decembrie, cei care nu sunt de acord cu PSD vor avea o retinere in a iesi la proteste. Orice huiduiala ar fi putut fi interpretata, la televiziunile prietene, drept o intinare a Zilei Nationale de catre elemente huliganice. Numai ca sunt destui romani care isi mai aduc aminte, cu indignare, de celebrul discurs al lui Iliescu referitor la o alta intinare, cea a ideologiei comunismului stiintific. Si imi aduc si eu aminte ca, pana la a defila in 2009 cu moastele lui Coposu, in 1990 colegii de partid ai dlui Geoana defilau, la propriu, cu un sicriu pe care scrisesera Coposu, in timp ce mase manipulate strigau "Moarte lui Coposu". Poate ca am iertat, dar n-am uitat.

Capcana timpului: 2000-2009

Am observat astazi ca pe blog mi-a aparut, via Google Ads, o reclama la un site, romaniantipsd.ro. Mai remarcasem si inainte astfel de reclame, care faceau publicitate unuia sau altuia dintre candidati, sau, dimpotriva, ii atacau.

De curiozitate, am vizitat site-ul de care va vorbesc, sa vad ce contine. Am gasit, printre altele, un filmulet despre mineriada, postat pe youtube inca din 2007.



Nu stiu ce simtiti voi, dar eu, de cate ori vad imaginile acelea de la mineriada, ma intristez si ma enervez in acelasi timp. Desi am urmarit imaginile de zeci de ori, efectul lor asupra mea nu se estompeaza. Retrairea lucrurilor pe care le-am simtit in 1990 m-a facut sa ma gandesc

Si Geoana nu mai vine

"Dar n-a fost el!... Sa-l vad venind,
As mai trai o viata.
E dus, si voi muri dorind
Sa-l vad o data-n fata." :)))

Cititi articolul pe hotnews.ro.

Zarurile sunt pe masa

Scandalul "Basescu si copilul" pare sa se fi cam epuizat. Imaginile s-au difuzat de atatea ori si s-au comentat atat de mult, incat s-a ajuns la saturatie.

Rezultatele in plan electoral sunt inca incerte pentru adversarii lui Basescu, din moment ce Geoana s-a disociat oarecum de poveste, declarand: „Nu comentez chestiuni de acest gen, nu imi plac. Nu imi place tonalitatea in care a mers aceasta campanie, aceasta problema este o problema pe care vor trebui sa o comenteze cei care sunt implicati. Eu nu stiu de unde provine acest film si nici nu ma intereseaza. [...] In aceasta poveste nu pot sa ma pronunt, pentru ca viitorul presedinte va trebui sa aiba credibilitate, iar intrarea in aceasta mocirla nu face bine nimanui”. Cu alte cuvinte, a mutat problema in bratele presei si ale lui Patriciu, mai ales ca tocmai a iesit la iveala povestea in care Geoana insusi a fost implicat intr-o bataie pentru o casa, bataie in care se pare ca ar fi avut de suferit si un minor. Domnului Geoana i-a convenit difuzarea filmului cu Basescu si si-a frecat manutele doua zile, dar acum nu mai vrea mocirla, acum vrea campanie pozitiva.

Multi s-au intrebat de ce a iesit insusi Dinu Patriciu cu aceasta poveste, in loc s-o lanseze prin intermediul presei prietene. Am citit pareri ca omul de afaceri a iesit cu aceasta chestiune pur si simplu din prostie, fara sa-si dea seama ca submineaza efectul demersului. Eu cred ca a facut-o din vanitate, dar si din dorinta de a-si securiza influenta ulterioara. Fiind atat de sigur ca filmuletul il va termina pe Basescu, a vrut sa fie in masura sa-si aroge meritul succesului. Vrea si sa se protejeze, sa nu fie dat la o parte dupa ce se castiga prajitura. E important sa-i poata bate ulterior obrazul lui Geoana: „eu te-am facut Presedinte”, cu amenintarea nerostita „tot eu pot sa te omor. Daca am reusit sa-l termin pe Basescu, apoi cu tine va fi floare la ureche”.

Daca Basescu iese Presedinte, Patriciu stie ca planurile lui sunt duse pe apa sambetei, chiar in eventualitatea cooptarii liberalilor la guvernare. Daca Basescu e reales, frica tuturor parlamentarilor de anticipate va face ca un guvern propus de acesta sa treaca. Cu liberali sau nu in el, acel guvern nu i-ar fi prieten domnului Patriciu si el stie asta.

Lupta lui Patriciu e pe viata si pe moarte si e dispus la orice. Ca un mare strateg, si-a spus „Alea jacta est” si a trecut Rubiconul. In incrancenarea sa, a lui Voiculescu si a lui Vantu nu e nici simpla implicare ideologica, nici grija pentru tarisoara si nici nu mai e doar interes economic: eu vad acum si frica si ura. Si nu pot sa nu ma intreb: de ce?

Confruntarea Basescu-Geoana-Antonescu sau despre frumusetea faptei de a nu face

Cum stim toti, miza mare a acestei confruntari a fost numele celui de-al doilea finalist, pe langa Basescu. Din aceasta perspectiva, Crin Antonescu avea de jucat o carte decisiva pentru a intra in turul al doilea. Din pacate pentru D-sa, desi a incercat cateva lovituri pe neasteptate, nu cred ca a reusit. Nu l-au ajutat nici timbrul vocii, nici contracandidatii, care si-au pazit pozitiile cu strasnicie, stand pe voturi ca dracul pe comoara.

Pe scurt, rezumatul ar fi, in opinia mea, acesta:
- Basescu a inceput prudent, cam prea prudent pentru a reusi sa puncteze la impresia artistica, apoi s-a aratat din ce in ce mai consistent si a terminat sigur pe el. In interventiile ulterioare si-a explicat pozitia strategica si a declarat ca abia in turul al doilea va fi "liber pe tot terenul".
- Antonescu a inceput spectaculos prin atacul la Geoana, a incercat sa-i scoata pe ceilalti din ritm de cate ori a putut, dar a sfarsit dezamagind prin lipsa de substanta.
- Geoana a parut indopat cu sfaturi si informatii, a fost constant, dar oarecum mediocru, pe durata confruntarii si a terminat dand, surprinzator si neprovocat, cu mucii in fasole.

Temele dezbaterii au fost convenite cu staff-urile si, ca atare, cunoscute de candidati. De aceea, cele mai relevante episoade au fost, pentru mine, cele in care s-au pus intrebari care nu erau cunoscute de participantii la dezbatere si care i-au pus in situatia de a improviza. Aici au fost pe cont propriu si tot aici s-a vazut diferenta de calibru.

Prima secventa a fost cea in care Robert Turcescu le-a cerut celor trei sa dea numele unui personaj public al zilelor noastre pe care-l considera un reper de moralitate. Intrebarea i-a luat, evident, prin surprindere si chiar i-a pus in dificultate pe candidati.

Traian Basescu a fost oarecum dezavantajat, fiind primul care a trebuit sa raspunda, dar s-a descurcat bine, indicand-o pe sotia sa. Doamna Basescu chiar are o imagine publica buna, este considerata o persoana decenta, discreta si care da dovada de eleganta in comportament. In plus, raspunsul lui Traian Basescu a trimis inspre valori precum familia, compatibile cu afilierea ideologica a presedintelui si in antiteza cu barfele care circula pe seama lui. Pe scurt, a fost un raspuns care le-a inchis gura criticilor. Calculul electoral din spatele raspunsului probabil ca a existat, dar s-a facut fulgerator si a fost subtil.

In schimb, in raspunsurile lui Mircea Geoana si Crin Antonescu calculul electoral a fost evident, cel mai mult la presedintele PSD, care l-a indicat pe patriarhul Romaniei, intr-un mod neconvingator si chiar, imi permit sa spun, populist. Nu stiu daca efectul electoral a fost, pana la urma, cel scontat.

Crin Antonescu a incercat sa fie original si a reusit, dar intr-un mod riscant. Probabil ca a cautat rapid ceva care sa fie pe placul tinerilor, care fac parte din electoratul sau tinta. Insa varianta aleasa a fost cel putin discutabila. A spune ca Tudor Chirila, cu viata lui ... tumultuoasa (ca sa nu spun mai mult), reprezinta un reper de moralitate este cam prea de tot.

Celalalt moment important a fost intrebarea-surpriza a moderatorului. Fiecare candidat a trebuit sa prezinte o fapta frumoasa pe care a facut-o.

Cazul ales de Basescu nu mi s-a parut extraordinar, dar a fost in regula, era in mod cert real si a avut toate elementele pentru a fi apreciat de romani: fost camarad mort, copil, botez, flori la mormant.

Crin Antonescu s-a descurcat binisor, raspunzand ca n-a parasit pe nimeni in viata publica sau privata.

In schimb, raspunsul lui Mircea Geoana a fost socant: "Nu am dat-o pe soacra-mea afara din casa". Auditoriul a izbucnit in hohote de ras, in timp ce pe fetele unora dintre pesedisti s-a citit pentru cateva momente stupoarea. Ce o fi vrut sa spuna Geoana, numai el stie. Poate ca a fost o incercare de a para anumite acuzatii care i s-au adus in trecut in legatura cu soacra sa, Margareta Costea, referitor la scandalul cumpararii unei case de la RAAPPS. Altii au mers mai adanc, cineva sustinand ca Geoana a vrut, de fapt, sa-l atace pe Antonescu, facand o aluzie la faptul ca acesta si-a dat fosta soacra afara din casa, dupa ce s-a recasatorit. Mi se pare de-a dreptul paranoica cea de-a doua varianta, dar, orice ar fi vrut sa spuna Mircea Geoana, ideea e ca am inteles inca o data de ce l-a definit Ion Iliescu asa cum a facut-o. Cum altfel sa-i spui unui om care isi da, din senin, un autogol? Desi pare o imposibilitate fizica, am constatat in seara asta ca este perfect posibil sa-ti dai singur un cap in gura. Nu mai bine spunea el ca a ajutat o batranica sa treaca strada?

Remarcabil in legatura cu acest episod este un alt lucru, pe care nu stiu daca l-a mai observat cineva. Si Geoana si Antonescu si-au definit faptele bune prin ceva ce nu au facut. O abordare interesanta... Abia acum am realizat ca si eu am facut multe fapte frumoase in viata: nu am omorat si nici nu am violat pe nimeni!

Alegerile, ca o clisma

Nu mai poate omul sa deschida televizorul linistit, ca din cutiuta fermecata se revarsa in casele noastre puhoaie de dezvaluiri, inregistrari, scenarii, declaratii bazate pe surse fantomatice, fire rosii impletite cu grosiere cusaturi cu ata alba... Vidanjori cu vocatie si fini cunoscatori ai naturii umane pana la epiglota ne servesc zilnic adevaruri gri amestecate cu minciuni fosforescente, sondaje de opinie contrastante, zoaie si duhori... Cine mai poate gasi grauntele de adevar in aceasta masa pestilentiala?

Procurori dati afara, santajisti cu pretentii de onorabilitate, paranormali care scad pulsul de la distanta, analisti vopsiti in toate culorile curcubeului, arabi invizibili, hoti care striga "hotii!" din toti bojocii si fosti sau viitori locatari ai asezamantului cultural de la Spitalul Socola ne baga degetul in ochi, seara de seara, din ecranele televizoarelor. Apar din nestiute catacombe sau din virtuale pliuri intestinale tot felul de indivizi care ne ingheata sangele-n vine, fiecare promitandu-ne o dezvaluire mai mare si o eliberare mai a dracului. Apocalipsa electorala are si ea cavalerii ei, nu?

In acest crancen exercitiu de defecare nationala nu mai ramane nimic nescos la suprafata, nespus, neanalizat, nebanuit de groaznice malversatiuni. Scremetele rasuna pe plaiurile mioritice, dar ele nu ingrijoreaza pe nimeni, ci, dimpotriva, sunt atent masurate si inregistrate cu acribie, precum cutremurele, in grafice ale ratingurilor si trenduri in sondaje.

Se spune tot ce stiu sau ce viseaza unii, se speculeaza tot, se aduc toate inregistrarile din seifuri, se scot toate dovezile din dosare, se si inventeaza probe daca e nevoie. Detinatori de secrete reale sau plasmuite din toata tara, uniti-va! Hai la lupta cea mare, acum e momentul sa scoateti tot!

Dupa ce se va alege presedintele si vom strange toata mizeria, ce va mai ramane? The Day After va fi, probabil, un mare vid: niciun element mic de santaj, nicio cheita de strans bijuterii nu se va mai gasi o vreme prin sertarase, toate vor fi fost folosite. Vom fi goi-goluti pe dinauntru si vom avea o perioada de acalmie, traind cu iluzia ca suntem mai curati - mai uscati, pana cand tara va acumula noi dejectii si scenaristii de serviciu isi vor fi odihnit putin neuronii, gata pentru viitoarea cruciada si pentru viitorul "dusman al democratiei", oricine si oriunde ar fi el.

Credeati ca e un simplu exercitiu electoral in care ne alegem presedintele? Gresit! Se elibereaza matele natiunii.

Cine a pierdut in confruntarea Basescu-Antonescu?

Raspunsul meu este: Mircea Geoana. In rest, in termeni de eficienta electorala, dezbaterea de la Cluj mi s-a parut un joc win-win pentru ambii participanti.

Crin Antonescu a obtinut puncte in principal pentru faptul ca:
- a reusit sa apara in confruntare directa cu favoritul cursei, asediind astfel pozitia lui Geoana (pe care l-a atacat si direct), confirmand astfel o imbunatatire a strategiei pentru finalul campaniei;
- a avut o prestatie in general buna.

Traian Basescu a obtinut puncte in principal pentru ca:
- l-a pus, prin prezenta sa la dezbatere, intr-o pozitie inconfortabila si usor ridicola pe Geoana;
- a dominat simbolic dezbaterea, el fiind, indubitabil, centrul de greutate al acesteia;
- a dat senzatia ca e sigur pe el, ca stie ce vrea si ca are un proiect.

Pe fond, dezbaterea in sine nu cred ca a adus o modificare consistenta a raporturilor de forte. Probabil ca votantii lui Crin Antonescu vor spune ca el a castigat, pe cand cei ai lui Traian Basescu ca el a fost castigatorul. Simpatizantii celor doi candidati vor fi incantati de momentele in care favoritul lor a atacat si vor face abstractie de loviturile reusite ale adversarului. Pe scurt, cele doua grupe de electorat se vor duce linistite la culcare cu gandul: "A fost bunisor si celalalt, dar ce i-a tras-o Basescu/Antonescu lui Antonescu/Basescu cu acea chestie!". Insa electoratul lui Geoana se simte probabil usor frustrat in acest moment, favoritul sau fiind in afara jocului.

Mai mult, cu toate intepaturile pe care si le-au aplicat participantii, senzatia generala a fost ca parca s-au menajat totusi. In schimb, mult-trambitata majoritate PSD-PNL-UDMR nu a prea mai parut de actualitate.

In incheiere, cred ca toti cei trei candidati principali aveau nevoie de aceasta dezbatere: Traian Basescu pentru a-l lasa pe Mircea Geoana in offside si pentru a-si reafirma in fata simpatizantilor imaginea de om curajos si invingator, Crin Antonescu pentru a se repozitiona fata de Mircea Geoana si pentru a-si incuraja simpatizantii ca e inca in carti pentru turul al doilea, iar Mircea Geoana pentru a arata ca nu e un om slab si pentru a se dovedi coerent cu afirmatia ca vrea o confruntare cu Basescu oricand si oriunde. Dintre cei trei, doar Geoana si-a ratat obiectivele astazi, dar probabil ca va incerca sa recupereze teren in urmatoarele zile.

Vesti bune si vesti rele pentru principalii candidati la prezidentiale

- Vestea buna pentru Traian Basescu: Intensa campanie negativa de presa impotriva lui Basescu nu pare sa fi dat rezultate notabile si sa fi inclinat decisiv balanta. In schimb, in ultimele zile campania pe Internet a sustinatorilor sai s-a imbunatatit, campania "Televizorul presedinte" pare sa aiba succes, iar incepand cu saptamana aceasta a inceput un proces de echilibrare a fortelor si in ceea ce priveste celelalte mijloace de comunicare in masa.

- Vestea rea pentru Traian Basescu: In ultima perioada a pierdut o parte din sprijinul pe care-l avea de la anumite categorii (importante din punct de vedere simbolic, nu neaparat cantitativ): mediul universitar si capitala, unde nu mai sta asa de bine ca in trecut.

- Vestea buna pentru Mircea Geoana: Aproape toate sondajele date publicitatii confirma faptul ca Geoana va intra in turul al doilea, alaturi de Traian Basescu. Partidul dlui Geoana, initial mai putin mobilizat, a revenit la sentimente mai bune si a trecut la sustinerea consistenta a candidatului propriu.

- Vestea rea pentru Mircea Geoana: Pe fondul unei opulente publicitati stradale a PSD si a "linsajului mediatic" practicat impotriva lui Basescu, teoria dictaturii basesciene si a pericolului pentru democratie, principala si cam singura tema de campanie a lui Geoana, devine, de la zi la zi, din ce in ce mai putin credibila.

- Vestea buna pentru Crin Antonescu: Din pacate pentru el, nu prea exista nicio veste buna pentru dl Antonescu in ultimele zile. Singurul lucru favorabil ar fi faptul ca nu prea il ataca niciunul dintre ceilalti competitori importanti (desi nu sunt sigura ca asta e de bine pentru el).

- Vestea rea pentru Crin Antonescu: Devine tot mai vizibil ca nici el insusi nu prea mai crede, cel putin in acest moment, in posibilitatea de a intra in turul al doilea.

Stirile politice ale ultimelor zile

In aceasta perioada fierbinte, exista o multitudine de stiri care inunda zilnic piata si se bat pentru o farama de atentie in mintea romanilor. Intr-un demers al carui subiectivism il recunosc si il asum, iata care au fost, pentru mine, cele mai importante stiri din ultimele zile de campanie:

- Stirea nr.1: intrarea parlamentarilor in concediu. Desi PDL a incercat sa se opuna, parlamentarii au intrat in concediu fara plata, reusind astfel sa amane supunerea la vot a Cabinetului Liviu Negoita, moment in care unii parlamentari ar fi avut de ales intre respectarea deciziei de la partid si asumarea riscului de a ajunge mai tarziu la anticipate. Consecinta importanta: nu se poate vota deocamdata nici bugetul pe 2010 (de altfel, aceasta consecinta a fost unul dintre motivele care m-au determinat sa acord un loc de frunte stirii).

- Stirea nr. 2: lipsa de echidistanta a presei. Mircea Toma a confirmat ca, asa cum reiese din monitorizarile de presa, exista intr-adevar un linsaj mediatic la adresa lui Traian Basescu. Spre deosebire de alte declaratii ale dlui. Toma, aceasta nu a fost, pana acum, aproape deloc mediatizata pe principalele canale de comunicare.

- Stirea nr. 3: declaratia lui Crin Antonescu. Acesta a afirmat ca in turul al doilea, in ipoteza unei confruntari intre Basescu si Vadim Tudor, l-ar vota pe Vadim, iar intre Basescu si Becali l-ar vota pe Becali.

- Stirea nr. 4: publicarea inregistrarii discutiei intre Sorin Rosca Stanescu, Bogdan Chireac si seful ANI. Felul in care doi jurnalisti cunoscuti discuta cu un functionar important al statului pune, inca o data, serioase semne de intrebare asupra deontologiei asa-numitilor formatori de opinie. Felul in care presa reflecta acest subiect e si el un subiect in sine.

Declaratiile saptamanii:

Mircea Geoana (in campanie electorala, catre o femeie dintr-o piata): "Mai bine aţi da subvenţii la agricultori cu guvernul ăsta al vostru. Aţi nenorocit agricultura!" (Si apoi printre dinti, pentru a fi auzit numai de cel care ii era alaturi, primarul PSD Gheorghe Nichita) "Nemernicii dracului!"

Traian Basescu (ca raspuns la exprimarea unei opinii ca că nu ar avea dreptul de a dizolva Parlamentul dacă obţine un nou mandat, pe motiv ca ar trebui reinceputa numaratoarea guvernelor respinse de Parlament): "Nu se resetează nimic, e ca în natură: nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă. Ori într-un guvern, ori în alegeri anticipate".

Demagogia bunului-simt: crinul si tribunul

Dezamagire crunta pentru cei care chiar sperau la o revolutie a bunului-simt in Romania!

E adevarat ca eu am fost de la inceput mai sceptica asupra faptului ca bunul-simt poate castiga campanii, intr-o tara in care scuipatul de coji de seminte e, uneori, mai des intalnit decat utilizarea batistei de unica folosinta, in care manelele au cucerit aproape tot, de la campusurile studentesti la chiliile manastiresti, in care apa e considerata de multi mai utila in sprit decat combinata cu sapunul, in care televiziunile sunt sufocate de personaje grotesti care poarta, aproape invariabil, si delicatul cognomen "porno", in care pentru fiecare lucru frumos pe care-l intalnim in cale (caci exista, din fericire, si astfel de lucruri) trebuie sa "inghitim" alte doua-trei mizerii care n-au fost teleportate aici de extraterestri si nici aduse de niste hoarde de barbari dornici sa ne porcaiasca noua raul si ramul.

Asadar, eu nu aveam asteptari atat de mari si ca atare nu am nici deziluzii pe masura. Dar stiu ca erau multe persoane, in special tineri, care chiar sperau mult de la candidatul PNL, dl. Crin Antonescu. I-am vazut in actiune pe acesti tineri mai ales in precampanie, cand celelalte partide nu se dezmortisera inca. Liberalii au fost cei mai activi pe Internet in acea perioada. Citeau bloguri, trimiteau comentarii ca furnicutele, votau unde gaseau ceva de votat, isi mareau retelele de prieteni pe Facebook, pe Linkedin, pe hi5 si oriunde gaseau un loc pe care sa-l poata folosi pentru a trimite link-uri catre site-ul lui Crin Antonescu, insigne virtuale, bannere, filmulete etc. Mi-au placut tocmai pentru ca erau atat de dedicati cauzei, am acceptat chiar si entuziasmul cu care o mai dadeau uneori cu bata in balta prin unele comentarii deplasate sau cu greseli puerile de ortografie.

Desi stiam ca nu prea e posibil sa te maturizezi altfel, speram totusi ca toti acesti tineri entuziasti vor fi scutiti cat mai mult timp de momentul trist in care vor simti ca au fost naivi, de momentul in care vor intelege ca nici "ai lor" nu sunt chiar atat de buni, nici "ceilalti" chiar atat de rai. Dar procedeul de calire a otelului presupune si o faza de racire brusca, nu? Ei bine, galeti de apa rece au inceput sa fie turnate peste temperaturile inalte ale entuziasmului sustinatorilor lui Crin Antonescu.

Dupa un moment foarte bun al liderului PNL (cel cu propunerea lui Iohannis si inhamarea PSD-ului la aceeasi caruta), au urmat prestatii destul de neconvingatoare: strategii indoielnice, atacuri indecise si imprastiate, discursuri fie lancede, fie de o agresivitate fortata si care nu-i sedea bine, dar, mai presus de orice, o lipsa de coerenta a campaniei liberalilor cu mesajul general al acesteia: Romania bunului-simt.

Ei bine, mie nu mi s-a parut deloc de bun-simt declaratia recenta a lui Ludovic Orban, care a spus ca pe Basescu il voteaza alcoolicii, tiganii si prostituatele. Marturisesc faptul ca mie imi era simpatic dl. Orban, chiar si in momentele in care nu avea o imagine publica prea buna. Tin minte ca ma mai si contraziceam pe aceasta tema cu unii amici care nu puteau sa-l suporte. Nu mi-a placut deloc linsajul mediatic la care a fost supus dl. Orban cu ocazia unui nefericit accident auto, de care unii profitau pentru a-l jigni, spunand ca ar fi un betiv. Tocmai de aceea nu ma asteptam ca dumnealui sa se comporte acum in acest fel. E bine, cel putin, ca dl. Antonescu s-a delimitat de aceasta declaratie.

Nu mi s-a parut chiar asa o dovada de bun-simt nici ca dl. Crin Antonescu, intrat in Parlament la redistribuire, de pe locul al doilea in colegiu, sa se ratoiasca la o persoana desemnata pentru a forma un cabinet si care urma o procedura constitutionala, spunandu-i ca nu are ce cauta in Parlament. Domnule Antonescu, nu e doar Parlamentul dumneavoastra!

Dar asta n-ar fi nimic pe langa ce mi-a fost dat sa aud sambata la Realitatea, la emisiunea lui Robert Turcescu. Dupa o prima parte de interviu destul de buna si echilibrata, dl. Antonescu a afirmat ca in turul al doilea ar vota cu oricare dintre contracandidatii lui Traian Basescu. Inclusiv cu Vadim Tudor?, l-a intrebat moderatorul. Inclusiv, a raspuns dl. Antonescu. Inclusiv cu dl. Becali? Inclusiv, a venit din nou raspunsul, mai rece ca gheata. Daca dl. Antonescu ar fi fost nervos, intr-o confruntare cu vreun adversar, si ar fi scapat porumbelul in toiul unui scandal, as fi putut sa inteleg si sa nu blamez. Pana la urma, oricine poate gresi, luat de val. Dar pe mine m-a inspaimantat faptul ca dl. Antonescu era perfect calm si rational.

M-am gandit atunci ca printre sustinatorii domniei sale probabil ca sunt si multi dintre cei care in 2000 l-au votat, cu inima stransa si manuta moale, pe Ion Iliescu, doar ca nu cumva sa iasa Vadim. Stiu ca unii isi amintesc si acum de acel moment ca de unul dintre cele mai neplacute din viata lor de cetateni. Iar acum vine domnul Crin Antonescu si ne spune ca, intr-o (din fericire improbabila) conjunctura in care Vadim ar ajunge din nou in turul al doilea, de data aceasta ar trebui sa-l votam, doar ca sa nu iasa Basescu presedinte. Curat revolutie a bunului-simt!

Simpla manipulare sau efectele perverse ale campaniei negative?

Azi am avut o surpriza cand am vizitat blogul lui Iosif Buble, jurnalist la Antena 1 si 3, unul dintre cei care il ataca in mod constant pe Traian Basescu.

Sub titlul deloc senzational de "Analiză privind evoluţia candidaţilor la Preşedinţia României", acesta publica un document cu autor necunoscut, dar care, judecand dupa toate semnele, pare a fi o analiza pentru uzul intern al PNL, realizata prin compilarea rezultatelor unor sondaje de opinie. Nu se stie nici cine ar fi facut sondajele respective.

Nu putem avea, asadar, nicio garantie cu privire la autenticitatea documentului, dar, daca este o facatura, nu e in niciun caz opera unui diletant. Sigur, datele introduse pot fi modificate (ba chiar m-ar surprinde foarte mult sa nu fie deloc modificate), dar toata analiza pare facuta cu o oarecare atentie fata de detalii.
















Pe fond, din document reiese ca dl. Crin Antonescu are sanse reale sa intre in turul al doilea, fiind ba imediat in spatele, ba imediat in fata dlui. Mircea Geoana. Mai mult, dl. Antonescu apare ca fiind singurul care ar avea potential sa-l bata pe Traian Basescu in turul al doilea. Avand in vedere ca documentul include si recomandari explicite pentru Crin Antonescu, acesta fiind prezumtivul beneficiar, n-ar fi nimic surprinzator pana aici.












































Surpriza apare cand citim rezultatele pentru Traian Basescu. Spre deosebire de majoritatea sondajelor care se dau publicitatii si care, cu mici exceptii, il dau pe acesta de-abia depasind procentajul de 30%, in aceasta analiza dl. Basescu apare gravitand in jurul cifrei de ... 40%, iar trendul, incepand de pe 6 octombrie pana pe 2 noiembrie, este de crestere!!!

Un moment notabil pe grafic il reprezinta jumatatea lunii octombrie, dupa motiunea de cenzura, atunci cand s-a venit prima oara cu varianta Klaus Iohannis. In acele momente apare ca dl. Basescu ar fi avut o scadere de peste 2 procente, recuperata imediat in perioada urmatoare, in timp ce dl. Antonescu i-ar fi "luat fata" dlui. Geoana. Pare credibil, nu? Eroarea strategica a lui Mircea Geoana a fost remarcata de multa lume (inclusiv de mine) in acele zile.

Un alt moment special pare sfarsitul lunii octombrie, cand, dupa o crestere constanta a lui Traian Basescu, acesta scade brusc pe 30 octombrie aproape 3 procente (2,8%), in timp ce Geoana creste 3 procente. Explicatia posibila ar fi episodul din data de 29 octombrie, cu acuzarea Presedintelui de "pre-frauda", prezentat pe larg de toate televiziunile. Peste 2-3 zile trendul pare sa fi revenit insa la cel anterior, adica Traian Basescu a inceput sa creasca usor, iar Mircea Geoana - sa scada.

Alta parte interesanta din document este cea care contine concluziile si recomandarile. In acea pagina se spune ca electoratul lui Crin Antonescu este, totusi, foarte volatil (in termeni populari, nu prea te poti baza pe el, pentru ca isi poate schimba rapid parerile si optiunile), ca Geoana este intr-un usor recul, ca Basescu se mentine la cote inalte si ca intentia de participare la vot a populatiei este in crestere.

















Cred ca jurnalistul de la Antene care a lansat acest document este ori extrem de corect (hmmm... citind alte postari si comentarii ale sale, nu cred ca il putem banui de acest ...viciu), ori atat de dornic de a-l sustine pe Crin Antonescu, incat adopta masuri disperate. Cum altfel s-ar putea numi un act de a aduce in spatiul public o posibila dovada ca Basescu este in crestere, cu toata campania asidua impotriva sa dusa de institutia de presa la care lucreaza jurnalistul mentionat? Singurul efect notabil al acestei agitatii din mass-media pare a fi interesul crescut pentru alegeri si o posibila crestere a ratei de participare la vot, lucru care, daca am aflat eu corect din niste sondaje anterioare campaniei, cica l-ar favoriza taman pe Traian Basescu.

Exista atata "zgomot de fond" in perioada asta, incat e dificil se separi graul de neghina. Sa fie oare acest document una dintre obisnuitele facaturi care se arunca pe piata in campanie? Dar ce interes ar putea avea un om care il critica acerb pe Traian Basescu sa sustina ca acesta este in crestere? Nu cumva asistam oare, invers, la efectele perverse ale campaniei negative?

In cel de-al doilea caz, ar fi un subiect de maxim interes pentru toti specialistii romani in marketing electoral, caci cercetarile facute pana acum se refera mai mult la Statele Unite si chiar si acelea se cam contrazic intre ele. Eu, una, astept confirmarea sau infirmarea ipotezelor in ziua de 22 noiembrie.

P.S.: M-am mai uitat o data pe prezumtivele cifre din turul I si am observat ca in momentul de scor maxim (41,4%) al lui Basescu, pe 28-29 octombrie, acesta avea cu 1,2 procente mai mult decat Geoana si Antonescu la un loc. Daca acest sondaj ar fi cat de cat apropiat de adevar s-ar explica cateva lucruri...

Guvernul Blaga

Am facut o analiza a optiunilor strategice pe care le are Traian Basescu dupa caderea Guvernului Croitoru si am ajuns la concluzia ca varianta cea mai avantajoasa pentru el, in termeni electorali, ar fi sa-l nominalizeze, dupa consultari rapide cu partidele, pe Vasile Blaga.

Nu o sa redau aici toata analiza, fiindca e prea lunga pentru un blog, dar o sa mentionez cateva dintre argumentele pe care s-ar putea baza aceasta optiune:

- Vasile Blaga ar corespunde declaratiei anterioare a lui Basescu ca, in ipoteza respingerii Guvernului Croitoru, va veni cu o nominalizare politica de la partidul cu cele mai multe mandate (PDL).
- Blaga a reusit sa obtina avizul favorabil in Comisia parlamentara, fiind votat chiar si de catre unii dintre cei care anuntasera ca nu vor vota Guvernul Croitoru, lucru care poate fi invocat public ca argument.
- Teama de alegeri anticipate (daca se respinge o a doua propunere de guvern si daca Basescu va fi reales) i-ar putea face pe multi parlamentari, mai ales pe cei care au obtinut mandatul la redistribuire, sa voteze pentru a doua nominalizare.
- Traian Basescu l-ar sacrifica (temporar) pe Emil Boc, pentru a evita noi acuzatii ca sfideaza Parlamentul, dar si pentru a se detasa de eventualele nemultumiri pe care le-ar avea unele categorii fata de Guvernul Boc, beneficiind, macar partial, de linistea sociala pe care populatia este de obicei dispusa sa o acorde unui nou cabinet.
- In conditiile crizei economice, dar si a ingrijorarii crescande fata de o eventuala pandemie cu gripa noua, numirea unui prim-ministru cu o imagine de om puternic, autoritar si sigur pe el ar putea fi perceputa favorabil de populatie.
- Zvonurile ca Basescu nu l-ar agrea prea mult pe Blaga, tocmai pentru ca il considera incomod, ar putea actiona, alaturi de teama de anticipate, ca factor stimulator pentru obtinerea de voturi in Parlament in favoarea lui Blaga de la celelalte partide.
- Alte variante posibile din partea PDL, cum ar fi Monica Macovei, sunt considerate, prin comparatie, mult mai dezagreabile de catre establishmentul politic, dar acceptate mai greu si de catre partea conservatoare a populatiei din Romania.
- In comparatia pe care ar face-o, in forul interior, intre Blaga si Iohannis, este posibil ca majoritatea populatiei sa-l considere mai potrivit pentru functia de prim-ministru pe Blaga (are anvergura politica mai mare si o personalitate mai accentuata, a beneficiat in timp de mai multa expunere si, ca atare, are mai multa notorietate, a detinut functii executive inalte la nivel national, da senzatia ca ar tine mai bine lucrurile sub control in vremuri de criza).
- Vasile Blaga pare ilustrarea prototipului de ardelean serios, fapt care ar putea sa atraga voturi suplimentare pentru Basescu din Ardeal, acolo unde Crin Antonescu incerca sa cucereasca electorat (si Boc este ardelean, dar nu parea la fel de reprezentativ pentru regiune ca Blaga).
- Tandemul Basescu-Blaga, care are coerenta politica si imagistica, ar putea fi mai atractiv pentru electorat decat un ipotetic tandem Geoana-Antonescu (acesta din urma nici nu e real, cei doi fiind in fapt competitori, dar asa pare pentru multi alegatori, din cauza asumarii unei lupte comune de infrangere a lui Basescu si de impunere a unui prim-ministru).

Pareri? Pariuri?

Batalia sondajelor continua

Ca si cum nu se bateau destul cap in cap sondajele de opinie date publicitatii pana acum, am gasit pe un blog rezultatele unui nou sondaj, care poarta semnatura Gallup (sper sa nu fie o fumigena; in caz contrar, ar trebui sa sara Gallup sa dezminta).

Dupa datele din acest sondaj, realizat in perioada 31.10-2.11.2009, clasamentul ar fi:
1. Traian Basescu - 32,5%
2. Mircea Geoana - 21,5%
3. Crin Antonescu - 21,5%
4. Sorin Oprescu - 11%
5. C.V.Tudor - 6%
6. Gigi Becali - 5%
7. Kelemen Hunor - 2,5%

Sursa: Blogul lui Codrin Scutaru

Si-a revenit lupul!

Scriam, acum vreo doua saptamani, un text care se intitula "A innebunit lupul?". In acea postare imi manifestam surprinderea pentru cateva erori strategice ale PSD si ale candidatului sau, Mircea Geoana, care acceptase pozitia de vioara a doua in fata lui Crin Antonescu.

Intre timp, vad ca Mircea Geoana a inteles ca era intr-o fundatura si a schimbat strategia. Nu prea mai aud nicio vorbulita dinspre PSD referitoare la Klaus Iohannis, singurii care il mai mentioneaza pe acesta fiind liberalii, dar parca nici ei nu mai au aceeasi tragere de inima. Este adevarat ca maine se voteaza in Parlament Guvernul Croitoru si este posibil sa mai apara, sporadic, si referiri la Iohannis. Dar cred ca e clar pentru toata lumea ca Iohannis nu mai constituie o tema importanta de adus pe agenda publica, cel putin nu pentru PSD.

Intre timp, masinaria de partid pro-Geoana pare sa intre, incet dar sigur, in ritm (iar PSD se pricepe bine la campanii electorale, nimic de zis). Sondajele in care Geoana s-a distantat de Crin Antonescu inunda aproape zilnic agentiile de presa, ba unele il dau chiar castigator in fata lui Basescu.

Pe de alta parte, Crin Antonescu a inteles, se pare, ca a trecut momentul sau de glorie cand l-a surclasat pe Geoana, cu ocazia numirii unui nou prim-ministru si incearca sa recupereze teren, criticandu-l si pe liderul PSD. Totusi mi se pare ca echipa PNL nu s-a decis inca daca sa mearga pe strategia atacarii celui care detine functia si e plasat, in aproape toate sondajele, primul, adica Traian Basescu, sau sa-l atace pe adversarul direct pentru intrarea in turul al doilea, adica pe Mircea Geoana. Pana la urma, orice alianta formala sau informala ar face cu PSD, liberalii stiu ceea ce stie toata lumea: in turul al doilea nu vor intra cei doi lideri impotriva actualului presedinte al tarii, ci unul singur contra lui Basescu.

Revenind la tema Mircea Geoana, mi se pare corect sa remarc nu numai greselile, ci si deciziile strategice bune pe care le ia fiecare competitor. De aceea, e normal sa recunosc faptul ca "lupul" pare sa-si fi revenit putin in fire.

Mailul zilei: Pentadecalog anti-Basescu

Senatorul Orest Onofrei mi-a trimis urmatorul pamflet:

Pentadecalog anti-Băsescu

1. Principiul biunivoc şi echivoc al mandatelor: În România niciun cetăţean nu are dreptul la mai mult de un mandat de Preşedinte. Se exceptează de la acest principiu Ceauşescu Nicolae şi Iliescu Ion, care au dreptul la mai multe mandate (dar nu mai puţin de două şi jumătate pentru fiecare dintre ei). Dacă vreo altă persoană îndrăzneşte să se prevaleze de Constituţie în scopul de a candida pentru un al doilea mandat, vom sesiza Curtea Constituţională.
2. Consecinţă: Având în vedere că intenţiona să candideze în 2009, Băsescu trebuia să-şi dea demisia din funcţia de Preşedinte imediat după ce a fost ales în 2004, pentru că altfel îşi creează un avantaj nemeritat în faţa celorlalţi candidaţi. Dacă nu demisionează urgent, vom sesiza Curtea Constituţională.
3. Corolar: În România nu sunt permise decât referendumurile de suspendare a preşedintelui Băsescu. Se vor face atâtea câte sunt necesare, până se reuşeşte atingerea scopului. Dacă se încearcă organizarea unui referendum pe oricare altă temă, vom sesiza Curtea Constituţională.
4. Axiomă: În România e dictatură totală, instaurată de Băsescu. Singura preocupare tuturor oamenilor de bine / de bun-simţ, în afară de produs bani, trebuie să fie lupta împotriva acestei dictaturi, pe toate posturile de televiziune deţinute sau controlate de aceştia. De asemenea, oamenii de bine au datoria morală de a utiliza pentru cauză şi o sumă egală cu maximum 0,5% din averea lor, dar nu mai puţin de 2 milioane Euro.
5. Legea de fier a democraţiei: Este interzisă lupta împotriva dictaturii Băsescu prin mijloace strict democratice, care presupun un risc prea mare pentru siguranţa statului. Pentru intelectualii sofisticaţi la care nu funcţionează procedeele clasice de convingere şi care manifestă o nostalgie bolnăvicioasă pentru termenul „democraţie”, se va aplica legea simplă a democraţiei, care prevede că democraţia înseamnă să poţi vota pe oricine, cu excepţia lui Băsescu. Dacă se vor constata tentative de încălcare a acestei legi trebuie sesizate de urgenţă OSCE, Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral Central şi Curtea Constituţională.
6. Legea „tot sau nimic”: Mecanismul echilibrului puterilor în stat presupune ca în momentul în care se reuşeşte formarea unei majorităţi parlamentare, aceasta să preia şi atribuţiile Preşedintelui României. Dacă Preşedintele se opune la cedarea prerogativelor sale constituţionale, trebuie sesizată imediat Curtea Constituţională.
7. Lemă: Singurii care au dreptul să se pronunţe cu obiectivitate incontestabilă despre situaţia politică din România sunt Ciutacu, omu’ cu laptopu’, Radu Tudor, Teodorescu şi Badea, precum şi alte persoane pentru care cei de mai sus garantează că au aceleaşi opinii şi care trec testul de obiectivitate. Testul de obiectivitate se efectuează numai în anumite platouri de televiziune, în condiţii standardizate, întrebarea decisivă constând în răspunsul afirmativ la întrebarea: „Nu-i aşa că Băsescu este un tiran nemernic?”. Dacă cineva care nu îndeplineşte una din condiţiile de mai sus îndrăzneşte să se pronunţe în public, vom sesiza Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Curtea Constituţională.
8. Teorema fundamentală a epistemologiei: Criteriul suprem de apreciere a verităţii şi validităţii unui argument este calitatea de a-i produce o pagubă electorală cât mai mare lui Băsescu. Când acest criteriu este greu de apreciat/aplicat, se aplică principiul sursei: valoarea epistemologică a unui argument este direct proporţională cu numărul de critici aduse anterior lui Băsescu de către emitent. Când un argument care se dovedeşte invalid după unul dintre criteriile anterioare devine totuşi convingător pentru mai mult de două persoane, trebuie sesizată Curtea Constituţională.
9. Principiul demonizării: Orice persoană care spune ceva în favoarea lui Băsescu este în mod necesar o unealtă a lui Băsescu (fie plătită, fie şantajată) şi/sau un idiot. Uneltele lui Băsescu sunt duşmanii poporului. Dacă cineva manifestă cel mai mic simptom că devine o unealtă a lui Băsescu, vom sesiza Curtea Constituţională, pentru a i se interzice în mod definitiv dreptul de exprimare celui care, fiind unealtă, nu are cum să fie cetăţean.
10. Principiul reprezentativităţii: Orice persoană insignifiantă devine reprezentativă pentru o întreagă categorie socială sau organizaţie dacă îşi exercită în public datoria civică de a-l critica pe Băsescu. Dacă cineva încearcă să conteste reprezentativitatea, obiectivitatea sau bunele intenţii ale acelei persoane trebuie sesizate Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Avocatul Poporului şi Curtea Constituţională.
11. Principiul transformării: Orice idee eficientă de persuadare a electoratului care îi vine în minte lui Băsescu înaintea celorlalţi candidaţi se declară ilegală şi imorală. Dacă poate fi preluată, adaptată sau copiată şi folosită împotriva lui Băsescu, ideea respectivă devine o dovadă a inteligenţei, onestităţii, deontologiei şi democraţiei celor care o vehiculează. Pentru orice neclaritate privind ilegalitatea si imoralitatea ideilor lui Băsescu se va sesiza Curtea Constituţională, care trebuie să se pronunţe cu celeritate.
12. Principiul etic al campaniei: Toate temele de campanie sunt interzise, cu excepţia temei „Jos Băsescu” şi a celor care se subsumează acestui ideal măreţ. În cazul încălcării acestui principiu trebuie sesizată Curtea Constituţională.
13. Ordin de filologie aplicată: Începând cu data emiterii acestui ordin, cuvântul „prostănac” se va exclude din toate dicţionarele limbii române. Se exceptează de la această prevedere cetăţeanul Ion Iliescu, el având voie să-l utilizeze în continuare, dar numai în întrunirile de partid la care presa nu e prezentă sau acasă, cu doamna Nina. Bineînţeles că la prinderea în flagrant a oricărui contravenient se va sesiza Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Academia Română şi Curtea Constituţională.
14. De lege ferenda: În Codul penal, frauda electorală se va defini ca fiind orice declaraţie sau acţiune săvârşită în scop electoral de către Traian Băsescu. Tentativa se pedepseşte dublu. Când nu sunt întrunite toate elementele de calificare a unei fapte ca fiind fraudă, ea se numeşte prefraudă şi se pedepseşte triplu. Propunerea de modificare a Codului Penal în acest sens se va trimite către Parlament, Curtea Constituţională, Curtea de Apel, Curtea Supremă, Înalta Curte de Casaţie, Curtea de la Haga şi Curtea casei din Zambaccian.
15. Legea legilor: Constituie infracţiune citirea acestui pentadecalog de către persoanele cu simţul umorului. Dacă acest lucru se întâmplă totuşi, infractorul trebuie pedepsit prin obligaţia de a se prezenta la vot şi suspendarea dreptului de a urmări emisiuni cu temă politică pe Antena 3, cu excepţia sărbătorilor legale, când i se va permite din considerente umanitare şi pentru reeducare să urmărească „decât” un discurs lung al lui Mircea Geoană. În cazul încălcării legii, nu se sesisează Curtea Constituţională.

Nu-mi raspunzi la SMS, eu iti scriu atat de des (sa dai banutii)

Domnul Varujan Vosganian are doua domenii de Internet: varujanvosganian.ro si vosganian.ro. N-ar fi nimic ciudat ca senatorul PNL s-a gandit sa-si rezerve ambele nume.

Ciudatenia apare cand vizitam site-ul gazduit la una dintre cele doua adrese, respectiv varujanvosganian.ro. Gasim acolo urmatorul header scris cu rosu:

"Domnul Vosganian a 'uitat' sa plateasca factura pentru realizarea site-ului de pe acest domeniu.
A preferat sa isi cumpere un alt domeniu pe care sa implementeze un blog.
Poate ca, in timp ce domnul Vosganian este ocupat cu 'Romania bunului simt', isi gaseste niste timp sa rezolve si aceasta mica problema.
In cazul in care doreste sa reglementeze situatia neplacuta pentru toata lumea, are contactul nostru."














Din curiozitate am facut rapid o minima cercetare si am constatat ca domeniul varujanvosganian.ro este inregistrat din 18/03/2005, in timp ce vosganian.ro - din 12/06/2009. Nu putem sti daca dl. Vosganian a decis sa isi ia un nou domeniu din considerente de marketing sau tocmai pentru ca intrase in conflict cu firma care ii administra vechiul domeniu.

Cert este ca pentru site-ul vechi lucrase cu E-dea Works SRL, iar pentru noul site cu Immaginet Brander SRL. E-dea Works pare o firma mai mare decat cea de-a doua, cel putin daca ne luam dupa numarul de angajati in 2008 (17 fata de 2) si dupa cifra de afaceri. O coincidenta interesanta este si faptul ca persoanele de contact tehnic pentru site-urile lui Varujan Vosganian au acelasi nume de familie: Mihaiu, adica Radu Mihaiu de la E-dea Works si Victor Mihaiu de la Immaginet Brander.





















Nu cred ca riscam prea mult daca presupunem ca "mesajul rosu" despre datoria in bani ii apartine lui Radu Mihaiu, mai ales ca acesta se decrie pe site-ul firmei sale astfel: "Sunt un om franc şi îmi place să trec direct la subiect". Si a trecut la subiect drept pe site-ul fostului client: "Da-ne banii, nene!". Intelegem ca in ultima vreme dl. Radu Mihaiu a invatat sa fie diplomat, asa ca deducem ca textul de pe site e varianta soft a reactiei si nici nu vrem sa ne gandim cum ar fi cea dura.






Este evident ca intre dl. Vosganian si E-dea Works a survenit un conflict comercial. Nu putem sti ce s-a intamplat cu adevarat si care sunt dedesubturile, daca intr-adevar dl. Vosganian a dat ceea ce se cheama in termeni populari o "tzeapa" sau daca, invers, firma nu a respectat anumite conditii convenite intre parti.

De cealalta parte, aflu ca Victor Mihaiu este Managing Partner la Immaginet Brander si ca acum lucreaza "la cea mai complexa campanie de comunicare din intreaga mea experienta online...". Nu stiu daca e vorba de campania de promovare a dlui Vosganian sau o fi vorba de ceva cu adevarat... grandios.









In fine, asteptam o reactie din partea dlui Vosganian, fie ca ea va consta intr-o declaratie, fie ca mesajul cu pricina va disparea de pe site, ca semn al unei solutionari amiabile intre parti.

Update, ora 18:04: Subiectul este tratat, mai pe scurt, si in Academia Catavencu.

Update, ora 18:47: Tocmai am constatat ca a disparut "mesajul rosu" de pe site-ul varujanvosganian.ro.

Tara, tara, vrem sondori!

Umbla de cateva zile niste operatori de sondaj prin targ si intreaba oamenii cu cine voteaza la prezidentiale.

Metoda de esantionare e destul de cetoasa, avand in vedere ca nu par sa foloseasca nici procedeul pasului mecanic, nici metoda itinerariilor, nici selectia aleatorie din lista de alegatori. Pur si simplu operatorii suna la toate usile dintr-un bloc si completeaza chestionarele acolo unde sunt primiti. Hmmm, sa fie o esantionare cluster mai atipica sau o esantionare romaneasca tipica (LOL)?

Operatorii se recomanda ca fiind din partea unui ONG, Asociatia Studis, dar, suspicioasa cum sunt cand vad cata manipulare se practica pe piata sondajelor, banuiesc ca sunt, de fapt, de la un partid politic.

Daca aveti mai multe informatii despre aceasta asociatie sau despre sondajul in sine poate ni le impartasiti si noua, ignorantilor care asteptam cu sete neostoita sa aflam cine calareste valul simpatiei publice in Iasi.

Duminica in campanie

Cum decurge o zi obisnuita de campanie puteti citi intr-un articol de pe Hotnews.

Cateva scurte comentarii:

Basescu face actiuni de campanie, dar cu aerul ca face altceva mai important, alegerile prezidentiale fiind doar un mizilic pe care-l mentioneaza asa, in treacat, la final.

Despre ceea ce s-a intamplat la Falticeni, un participant mi-a spus ca erau vreo 200 de pesedisti, iar pedelistii peste 1000. Cam riscant pentru Mircea Geoana sa se avante in campanie chiar in judetul de unde e Flutur...

Despre discursul lui Crin Antonescu, cred ca acesta si-a ales gresit tinta. Acum se bate cu Lucian Croitoru? Nu cred ca va strange prea multe voturi doar acuzandu-l pe Croitoru de nesimtire.

In fine, pe Sorin Oprescu l-am vazut la televizor pe niste strazi desfundate, pline de noroaie, de parca tocmai filma un videoclip de atac impotriva Primarului Capitalei.

Spotul zilei (2)

Batalia parodiilor continua cu un spot anti-referendum si anti-Basescu.

Spotul zilei

Marimea conteaza?

Primele afise

In afara de afisul lui Crin Antonescu, pe care l-am vazut de duminica pe site-ul acestuia, au inceput sa apara si altele.

Afisul lui Mircea Geoana:
























Afisul lui Traian Basescu pentru referendum:

Sloganul lui Basescu

Dupa toata dezbaterea despre sloganul cu bunul-simt, revendicat de Crin Antonescu (care s-a dovedit, pana la urma, a fi fost folosit prima data, fara mari rezultate electorale, taman la Iasi de candidata PNG la locale), am aflat aseara (de pe surse, evident :-)), ca sloganul lui Basescu ar fi "Basescu pentru Romania".

Nu am timp acum sa comentez foarte mult, mai ales ca nu sunt sigura cat de corecta este informatia. Totusi, as remarca doar ca acest slogan are, din punctul meu de vedere, un avantaj: nu prea poate fi rastalmacit, criticat, ridiculizat (desi, daca se doreste cu tot dinadinsul, orice slogan poate fi parodiat). Principalul dezavantaj ar fi acela ca e nespecific (orice candidat l-ar putea folosi fara nicio problema) si oarecum dezamagitor pentru cei care s-au obisnuit cu acele campanii zglobii, originale si usor atipice ale lui Traian Basescu (e adevarat insa ca acum e presedinte in functie si pozitionat altfel).

Voi ce parere aveti? Vi se pare plauzibila informatia si, daca da, ce parere aveti?

Update, ora 14:40: Am vazut, dupa ce am scris textul de mai sus, ca mai multe surse media au indicat deja sloganul acesta ca fiind inscriptionat pe materialele PDL. Tot pe surse s-au bazat si cei care au prezentat informatia ieri.

Batalia pe bunul simt

Aflu astazi ca dl. Crin Antonescu va avea la alegeri sloganul: "România bunului simţ - Crin Antonescu preşedinte". Stiam ca liberalii au folosit inainte sloganul "Romania o schimbam noi toti", dar este o practica destul de uzitata ca adevaratul slogan de campanie sa apara mai tarziu. De aceea n-ar fi o surpriza schimbarea acestuia. Surpriza apare insa atunci cand mergem pe site-ul lui Traian Basescu, la adresa www.basescu.ro, unde gasim... ce vedeti mai jos.
















Stirea cu sloganul lui Crin Antonescu a aparut intai "de pe surse" pe agentiile de presa in ziua de duminica, 18 octombrie. La ora cand am citit informatia, site-ul basescu.ro afisa deja mesajul cu bunul simt. Nu stiu cand s-a facut modificarea, pentru ca nu vizitasem pagina in zilele anterioare, dar se pare ca pe 16 octombrie nu era, caci apare alt continut cached pe google. Pe de alta parte, cand am inceput sa scriu acest articol, pe site-ul lui Crin Antonescu nu aparea niciun indiciu cu privire la noul slogan. In timp ce scriam m-am dus sa fac un printscreen si am constatat ca a aparut pe blogul sau un articol in care dl. Antonescu il acuza pe dl. Basescu de furt de slogan.


















Nu stiu ce s-a intamplat, daca e vorba de un "transfer de informatie" sau de o simpla coincidenta, dar nici macar nu inteleg care e marea smecherie cu sloganul asta, fiindca nu mi se pare chiar asa de bun. A incercat candva si Mugur Isarescu sa castige prezidentialele cu un discurs electoral despre Romania tacuta, mesaj care mergea oarecum in aceeasi directie, si n-a reusit mare lucru.

Update, ora 17:57: Am uitat sa spun ceva. La masa celor care revendica sloganul se pot prezenta, cu cele mai mari sanse de a fi declarati castigatori, si cei de la PETROM, compania avand spoturi cu sloganul "Pentru ca Romania va creste prin bun simt si responsabilitate", in cadrul unei campanii publicitare ce poarta semnatura agentiei Leo Burnett.
Pana la urma, avantajul sloganului disputat ramane unul singur: acela ca se poate transforma usor in contra-sloganul "Huo, nesimtitilor!" :-).

Update, ora 20:56: Pentru ca se vorbeste tot mai mult despre un posibil plagiat in cazul sloganurilor, am facut o verificare minima pe site-ul lui Traian Basescu si am constatat ca primele comentarii de pe forum referitoare la schimbarea site-ului apar de pe 18 octombrie, ora 00:05, adica sambata spre duminica, la miezul noptii, iar incepand cu ora 00:54 apar deja mai multe comentarii ale cititorilor referitoare la bunul simt. Pe de alta parte, din cate stiu discursul lui Crin Antonescu de la Cluj in care acesta i-a chemat pe romani la "revolutia bunului simt" a fost tinut in ziua de duminica, 18 octombrie, zi in care a aparut, ulterior, si stirea cu noul slogan. Pana la urma, cine s-a inspirat de la cine?

A innebunit lupul?

Stau si urmaresc evolutia evenimentelor din ultimele zile si nu-mi vine sa cred cand ma uit la ceea ce face PSD. Pur si simplu nu inteleg cum poate face atatea erori strategice acest partid mare, puternic si candva principalul jucator pe scena politica. Desigur, atunci cand spun "erori" ma gandesc la propriul interes al partidului si candidatului sau la prezidentiale.

Dintre toate eminentele cenusii ale partidului chiar n-a mai ramas nimeni in apropierea lui Mircea Geoana care sa-i arate ca greseste? Sau poate ca domnia sa nu vrea sa asculte?

Intai si-a scos partidul de la guvernare, cazand intr-o capcana extrem de transparenta a PDL-ului sau, ma rog, a lui Traian Basescu. Acesta i-a scos un nebun in fata si PSD-ul s-a grabit sa-l "infulece", fara sa observe ca imediat va ramane fara regina si cu regele in sah. In acest fel, PSD si-a taiat singur accesul la resurse si influenta in teritoriu chiar in pragul declansarii campaniei prezidentiale si, metaforic, craca de sub picioare.

Apoi, realizand probabil ce greseala a facut, Mircea Geoana s-a pus voluntar la remorca PNL si UDMR, raliindu-se la sustinerea unei motiuni de cenzura care, desi incerca sa evite criticarea explicita a PSD, vorbea totusi de o dezastruoasa guvernare la care luase parte, pana in urma cu cateva zile, si PSD. Apoi, incercand sa repare o eroare, PSD s-a avantat fara harta pe un teren mlastinos. Nu spun ca sustinerea motiunii de cenzura a fost neaparat o greseala pentru PSD, dar este oricum un joc riscant, intr-un moment in care nu sunt sigura ca partidul e in cea mai buna forma si cu tot echipamentul din dotare la el.

In fine, motiunea a trecut, dar de aici Mircea Geoana a inceput sa faca erori si mai mari. Liberalii au punctat bine, s-au miscat repede si au venit cu o solutie; buna-rea, dar o solutie: Klaus Johannis. PSD in schimb a parut lipsit de forta, de strategie si efectiv luat pe nepregatite de adoptarea motiunii. Delegatia PSD nici nu s-a prezentat aseara la consultari la Cotroceni, ca si cum asta ar fi un mare act de vitejie. In loc sa se duca acolo si sa prezinte o varianta clara, PSD s-a comportat oarecum pueril.

In cele din urma, PSD n-a reusit decat sa fie a cincea roata la caruta PNL, prezentand situatia cu o satisfactie care nu poate fi sustinuta decat printr-un inexplicabil si subit masochism.

Chiar in timp ce scriu aceste lucruri, am urmarit intalnirea intre Traian Basescu si partide. Cred ca presedintele le-a propus o varianta care va fi aproape imposibil de realizat: un guvern de larga uniune nationala. Daca PSD va merge pe aceeasi linie pe care a mers pana acum, mi se pare greu de crezut ca va accepta aceasta solutie, ca sa nu mai spunem ce scandal ar incepe si cat ar dura negocierea portofoliilor intre atatea partide. Pas cu pas, Traian Basescu isi impinge adversarii intr-un colt de unde nu prea mai exista cale de retragere.

Decizia partidelor, a tuturor partidelor, este grea in acest moment. Pe fondul situatiei atat de fluide, exista posibilitatea unor rasturnari spectaculoase, a unor reveniri suprinzatoare si a unor caderi greu de recuperat. Diferenta intre partide o va face, probabil, calitatea si anvergura politica a liderilor. Iar aceasta diferenta se va deconta repejor la alegerile prezidentiale.

Update, ora 19:54: Un nou sah de la Presedinte
Am urmarit ultima declaratie de presa a lui Traian Basescu, care aproape ca ne-a spus explicit care va fi urmatoarea sa mutare: va nominaliza un prim-ministru propus de PDL, partidul cu cei mai multi parlamentari, cata vreme este aproape exclus ca PSD, PNL, UDMR si grupul minoritatilor (sau macar doua dintre acestea) sa se prezinte cu o alianta consfintita juridic.
Din profilul candidatului ideal prezentat de Presedinte, as paria pe nominalizarea lui Lucian Croitoru, consilierul (si, din cate am inteles, ginerele - update: nu e) lui Mugur Isarescu. Dupa care, asa cum a citat frumos din Constitutie dl. Basescu, il va lasa pe acesta sa incerce sa obtina o majoritate in Parlament. Daca nu va reusi, variantele sunt din nou previzibile.

A cazut Guvernul, ce urmeaza? (Media coverage fara pretentii)

La ora 16:30 se pare ca presedintele Traian Basescu va iesi cu o declaratie de presa.
Toata lumea se intreaba ce va spune. Eu cred ca va avea o atitudine foarte "oficiala" si "institutionala", anuntandu-ne ca a luat nota de caderea guvernului, ca suntem intr-un moment dificil in care peste criza economica se suprapune o criza politica si ca, asa cum ii cere Constitutia, va proceda la consultari cu partidele.
Desi dl. Traian Basescu are renumele de a fi imprevizibil, nu cred ca ne putem astepta la surprize majore la ora 16:30, ci cred ca va fi prudent.
Pana una-alta, am pus pe blog un nou sondaj, in care va invit sa-mi spuneti daca va bucurati sau nu de caderea Guvernului.

Update ora 16:44: Nu am nimerit-o 100%, dar am fost totusi pe aproape. Presedintele a mentionat, cum banuiam, Constitutia, doar ca a facut-o intr-un mod mai extins decat ma asteptam, citand chiar paragrafe din legea fundamentala. A anuntat inceperea consultarilor cu partidele. A mentionat criza politica, doar precizand ca va incerca sa reduca la maximum efectele acesteia. In plus de ce ma asteptam, Presedintele a alocat o mare parte din discurs multumirilor aduse Guvernului Boc, mentionand si calculele politice legate de alegerile prezidentiale ca principala cauza a caderii guvernului.

Update, ora 17:04: Chiar acum au loc consultari la Cotroceni cu grupul minoritatilor. Ideea principala sustinuta de acest grup este cea a stabilitatii. Varujan Pambuccian a prezentat trei solutii posibile pentru guvern. Deocamdata se discuta despre blugii dlui Pambuccian :-). Grupul minoritatilor evita sa se pronunte asupra unei optiuni din cele trei solutii.

Update, ora 17:32: La 17:45 vor incepe consultarile cu UDMR. Deocamdata se vehiculeaza cateva nume pentru viitorul premier: Emil Boc sau Corina Gatej (consilier prezidential) ori, de cealalta parte, Klaus Werner Johannis cu un cabinet de tehnocrati (varianta PNL, la care s-ar putea ralia si PSD). Mai nou, unii spun ca si Theodor Stolojan (PDL) ar putea intra in carti. Oricum, se pare ca nici PNL, nici PSD nu intentioneaza sa vina cu un "greu" politic din randurile lor. Mircea Geoana a anuntat, deocamdata doar in nume propriu, ca nu va merge in seara aceasta la consultari la Cotroceni, ci abia maine. PNL este asteptat la consultari la ora 18:30, PSD+PC la 19:15, iar PDL la 20:00. Din punctul meu de vedere, daca unul dintre partide (in speta PSD) refuza sa se prezinte, e o eroare strategica, oferindu-i o libertate mai mare de miscare Presedintelui Basescu.

Update, ora 17:50: Televiziunile au intrerupt transmisia de la consultarile cu UDMR inainte de a putea identifica clar solutia sustinuta de Uniune. Mi se pare insa demna de mentionat atitudinea Presedintelui: asculta aparent calm, dar in minte imi vin, fara voia mea, imagini din documentare Discovery sau Animal Planet, cu tigri sau alti pradatori feroce, care stau nemiscati inainte de a-si ataca decisiv "victima". Si imi mai amintesc ca, oricata mila m-ar putea incerca pentru biata antilopa, tot pradatorul e starul fascinant al documentarului.

Update, ora 18:20: Declaratiile UDMR dupa consultari: a fost doar o prima runda de consultari la Cotroceni, pana acum ne-am intalnit cu colegii din PNL si vrem sa ne intalnim si cu celelalte partide, inclusiv cu colegii din PDL, solutia ar "putea" fi un premier independent, dar nu e singura, vrem un guvern anti-criza, propunerea PNL, Klaus Johannis, e una viabila, dar pot fi si alte variante, UDMR nu are o nominalizare proprie.

Update, ora 18:39: Delegatia PNL (Crin Antonescu, Radu Stroe, Ludovic Orban, Relu Fenechiu) este in acest moment la Cotroceni. Presedintele a inceput prin a-i anunta ca a cazut Guvernul :-)))). PNL l-a nominalizat pe Klaus Johannis. Traian Basescu dialogheaza, pune intrebari despre un posibil guvern de tehnocrati si le atrage atentia sa nu faca erori, ca un premier nu poate fi complet independent de Cotroceni, de unde vine numirea. Presedintele rade, le spune ca se teme ca liberalii au probleme cu istoria.
Intre timp, apar nume noi printre posibilii nominalizati in postul de premier: Adrian Videanu si Vasile Blaga. Cea din urma numire ar putea fi chiar mai enervanta pentru PSD decat re-numirea lui Emil Boc.

Update, ora 19:19: E ca in cantecelul acela pentru copii: ora 19:15 a sosit, omul negru n-a venit! PSD nu s-a prezentat inca la Cotroceni. Daca strategia partidului e sa nu se prezinte, revin si spun ca, dupa parerea mea, e o strategie proasta.

Update, ora 19:35: A trecut ora stabilita, a trecut si sfertul academic, cred ca e clar ca PSD nu se prezinta in seara aceasta. Daca as fi in locul lui Traian Basescu, as intra in sala si as permite presei sa filmeze, pentru a puncta la opinia publica lipsa PSD-ului. In fine, apar noi si noi nume printre posibilii nominalizati pentru a forma Guvernul, dar nu o sa le mai prezint. Este evident ca avem de-a face fie cu intoxicari, fie cu bagarea in seama a unor surse necredibile. Deja sunt aproape 10 variante, fiecare prezentata cu eticheta "de pe surse", care este uneori doar o strategie de vanzare a unor gogosi.

Update, 20:07: Delegatia PDL este in acest moment la Cotroceni. Presedintele a reiterat multumirile si laudele adresate guvernului Boc. Atitudinea este, in mod evident, diferita fata de cea de la celelalte consultari. Emil Boc a spus ca detaliile in legatura cu varianta sustinuta de PDL vor fi oferite abia dupa iesirea presei din sala. De fapt, singurii care s-au grabit sa-si prezinte clar optiunea in timpul celor 5 minute cu mass media de fata au fost cei de la PNL.

Avatarurile Sfintei Scripturi la Sarbatorile Iasului

"Sfinta Scriptura breloc" la doar 5 lei.
Totusi e mai scumpa decat tamaia de la Athos, care costa la aceeasi taraba numai 4 lei. Dar e de inteles: tamaia face parte din categoria "consumabile", pe cand cu Sfanta Scriptura la chei te poti fali o viata intreaga.

Romania lui Oprescu

Sorin Oprescu si-a anuntat astazi candidatura la Presedintia Romaniei printr-un discurs anti-sistem tipic. Pentru categoria sa, s-ar putea spune ca a fost un discurs bun, cu toate sabloanele de rigoare si cu un limbaj colorat, care a inclus termeni ca "gasca", "s-au inhaitat" sau "batalia pe cascaval".
Una dintre ideile importante ale acestui discurs a fost aceea ca "lor", politicienilor, nu le pasa de oameni, in timp ce lui Oprescu ii pasa, vezi Doamne, de toti, fie ca sunt profesori, muncitori, tineri dezamagiti si asa mai departe. Cu alte cuvinte, am aflat si eu azi ca dlui Oprescu ii pasa de mine. Din pacate pentru domnia sa, trebuie sa recunosc faptul ca acest lucru ma cam lasa rece, ca sa ma exprim si eu in aceeasi nota ca onor candidatul.
Lipsa mea de entuziasm nu are ca explicatie vreo antipatie pe care as nutri-o fata de dl. Oprescu, ci este cauzata in primul rand de discursul in sine, care a parut destul de seducator, dar care pe mine nu numai ca nu m-a convins, ci chiar mi-a dat o senzatie de iritare.
Cum lupta cu demagogia si populismul dl. Oprescu? Evident, printr-un populism si mai si. Cum demonstreaza el ca ceilalti ne-au spus doar minciuni si ne-au manipulat? Pai, tinandu-l dosit la lansare pe Octav Cozmanca, omul care in mod sigur ii va pune mecanismul de agenti electorali in functiune. Na, nu dadea prea bine in cadru dl. Cozmanca. M-am uitat in mod insistent sa-l vad pe langa Sorin Oprescu, dar abia dupa incheierea evenimentului l-au dibuit cei de la Realitatea TV prin incaperile din spate, afirmand ca nici nu va fi director de campanie, ci doar un biet coordonator pe-acolo prin staff. Nici pe Ion Solcanu nu l-am vazut.
Ca sa revin la discurs, n-am aflat nimic nou, nicio solutie miraculoasa despre cum va transforma Sorin Oprescu Romania in acel loc minunat despre care ne-a vorbit, si asta pentru ca nici nu avea ce sa ne spuna. Nu exista solutii miraculoase si nici macar nu exista independenta politica reala. Pana la urma, Romania noastra ramane, din punctul meu de vedere, doar Romania lui Sorin Oprescu si a lui Octav Cozmanca, in care banii de campanie vin nu se stie de unde, agentii electorali sunt niste pesedisti atat de peceristi ca nu-si mai gasesc locul nici in PSD, iar discursurile seamana surprinzator de mult cu cele ale PRM-ului.

"Iasul in direct", editia din 1 octombrie 2009

Tema: ruperea coalitiei de guvernare PDL-PSD
Invitati in studio: Dumitru Oprea (senator PDL), Cosmin Coman (secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice)
Interventii telefonice: Dan Cîrlan (secretar de stat la Ministerul Mediului, presedinte PDL Iasi), Gheorghe Nichita (primar Iasi, presedinte PSD Iasi)

Urmariti emisiunea aici.

Face Geoana vineri anuntul oficial?

Circula vorba ca Mircea Geoana va face vineri, in vizita de la Iasi, anuntul oficial al candidaturii sale (desi neoficial stie toata lumea).
Tot de la Iasi au pornit si alte anunturi importante pentru echilibrul de forte la alegerile prezidentiale: sustinerea lui Simirad pentru Basescu si posibila sustinere a lui Oprescu de catre Ion Solcanu, semnale ca nume grele dintre actualii/fostii pesedisti nu il doresc pe Geoana presedinte.
Pe de alta parte, Cozmanca tocmai a fost exclus din organizatia PSD Suceava, unde era membru, dupa ce se autosuspendase pe motive asemanatoare si aducand acuzatii grave liniei actuale si conducerii PSD.
Sa fie toate acestea semnul (sau dovada) ca Mircea Geoana are probleme mari cu voturile din Moldova?

In memoriam Vali Sterian

Vali Sterian: 21 septembrie 1952 - 18 septembrie 2000

48 de ani si doua cantece superbe, care pentru o generatie intreaga au insemnat mult mai mult...

Nopti


Ruga (versuri: Corneliu Coposu)

Cine n-are strategi sa si-i cumpere, cine are, sa-i omoare!

Daca am vrea sa analizam pe criterii morale ceea ce se intampla in politica ieseana, am ramane rapid, dupa un oftat plin de obida, fara obiectul muncii, fiindca nu prea exista personaje 100% si pe termen lung pozitive. Nici noi, cei care ne mai bagam uneori in seama comentand de pe margine, nu suntem ingeri, asa ca nu trebuie sa pretindem altora puritate morala absoluta.

De aceea, poate ca e mai bine sa ne limitam la a opina asupra a doua aspecte: 1) cine a incalcat regulile jocului, asa murdar cum e considerat el de publicul larg si 2) cine a avut o strategie mai buna sau, invers, cine a gresit strategic. Ma voi referi in cele ce urmeaza la cel de-al doilea punct.

Cred ca lucrul care s-a intamplat astazi, adica «mazilirea» vicepresedintelui CJ Constantin Serban si nu a lui Constantin Adascalitei, asa cum sperau dl. Simirad si PDL Iasi, poate fi explicat, in linii mari, prin cateva erori strategice ale PDL.

PDL Iasi a incercat sa creeze un efect al bulgarelui de zapada, anuntand simultan trecerea Cristinei Dobre de la PNL la PDL, ruperea protocolului cu PSD Iasi si cooptarea lui Constantin Simirad in staff-ul de campanie al lui Traian Basescu pe regiunea Moldova. Dintre toate acestea, momentul ales pentru anuntul cu «importul» Cristinei Dobre a fost, in opinia mea, o greseala (din punct de vedere al propriului lor interes).

PNL-ul fusese deja zgandarit rau de tot cu lista primarilor sustinatori ai lui Basescu, anuntul acela fiind, de asemenea, putin pripit. Se stia ca Simirad se ocupa in acea perioada de convocarea unei sedinte extraordinare a CJ, cu scopul de a-l demite pe Adascalitei si de a-i oferi locul de vicepresedinte liberalului Chirila. PDL ar fi trebuit sa se abtina in tot acest timp de la actiuni inamicale fata de PNL si sa-l lase pe Simirad sa incerce sa obtina sprijinul PNL pentru a-i da lui Nichita lovitura cauzatoare de moarte. Asa, umilinta pe care a simtit-o, fara indoiala, Relu Fenechiu, cand a aflat telefonic de la presa ca i se destructureaza filiala, a condus natural la alierea acestuia cu Nichita pentru a lovi sarpele boa pedelist, aflat in plin proces de inghitire a unei prazi voluminoase.

De aceea, nici nu cred ca dl. Nichita a avut nevoie de mari calitati de politician ca sa-l convinga pe dl. Fenechiu, daca nu cumva ideea i-o fi apartinut chiar acestuia din urma, mai indemanos in ale sforariilor. Motivul “crimei” exista deja, iar oportunitatea le-a fost oferita chiar de dl. Simirad, prin convocarea sedintei extraordinare taman in momentul in care liderii PNL vedeau rosu in fata ochilor cand se gandeau la PDL.

Este foarte plauzibila ipoteza ca liberalii, cu dl. Chirila uns vicepresedinte chiar de Simirad cu ajutorul voturilor PDL, n-ar mai fi luat ei insisi, mai tarziu, initiativa de a convoca o sedinta extraordinara doar pentru a-l repune pe Adascalitei vicepresedinte in locul lui Serban. De aceea spun ca, strategic vorbind, era probabil in avantajul PDL Iasi daca mai astepta putin cu anuntul trecerii d-nei Dobre la PDL si cu publicarea listei de primari din alte partide care il sustin pe Traian Basescu. Ambele evenimente ar fi putut fi amanate si tinute secrete pana prin octombrie, dar probabil ca PDL Iasi a avut vanitatea de a fi prima filiala din tara care reuseste sa penetreze decisiv linia frontului. Sau poate n-a fost asta, ci au vrut sa raporteze rapid la centru indeplinirea cincinalului in patru ani si jumatate sau, pur si simplu, liderii locali ai acestui partid s-au lasat purtati de entuziasm.

Cei care au urmarit emisiunea mea de vineri cu dl. Adascalitei au remarcat probabil ca el a afirmat raspicat la un moment dat ca va ramane in functie si ca Simirad va avea o surpriza. De aceea cred ca este foarte posibil ca ideea de a accepta o strategie comuna cu PSD sa-i fi incoltit lui Relu Fenechiu chiar in seara de joi, dupa conferinta de presa a PDL, sau in dimineata zilei de vineri. Se explica asa si retinerea lui Relu Fenechiu de a interveni macar telefonic pentru a comenta evenimentele. Probabil ca joi si vineri nu se simtea deloc confortabil sa apara in public, cata vreme suferise o infrangere usturatoare, fusese surprins de dezertarea comilitonilor ca un general ageamiu adormit la popota si nici nu putea sa dezvaluie razbunarea pe care o pregateste. In aceste ipoteze, venirea lui Crin Antonescu la Iasi nu a insemnat, poate, decat baterea in cuie a strategiei, cu acceptul conducerii centrale.

A doua eroare a liderilor PDL a fost cea clasica, constand in faptul ca n-au tinut cont de teren, si-au subestimat adversarii si, plini de entuziasm pentru succesele obtinute, au supraestimat capacitatea aliatului propriu (Simirad) in a tine sub control situatia. O fi avut dl. Simirad relatii bune cu liberalii, dar trebuia totusi sa se tina cont de legea impotriva migratiei alesilor locali, care a oferit terenul propice pentru a invinge eventualele tradari individuale ale consilierilor. La consilieri nu e ca la primari sau presedintii CJ, care isi pierd functia doar daca pleaca din proprie initiativa. Dupa cum se stie, consilierii isi pierd functia si daca sunt dati afara de propriul partid. Disciplina de partid e astfel asigurata, asa ca liderii au un mijloc de «convingere» foarte eficace. Se cunosc deja numeroase metode de a depasi bariera confidentialitatii votului, care ar trebui sa fie secret. In cel mai rau caz, un lider poate scapa 1-2 voturi printre degete daca nu e vigilent sau daca pretul direct e atat de mare incat un consilier isi asuma riscul de a fi prins ca a votat altfel decat s-a hotarat la partid, dar e greu de crezut ca le-ar putea pierde pe toate.

Ma opresc aici, dar nu inainte de a pune si intrebarea legitima: oare se va repeta scenariul si in CL? E posibil ca de aceasta data sa se pripeasca Gheorghe Nichita, care, dupa cate a incasat in ultimele zile, cred ca e cam doritor de sange. Numai ca lui Relu Fenechiu s-ar putea sa-i placa mult mai mult ideea unui primar fara majoritate in CL, dupa cum i-a placut un presedinte CJ fara majoritate.

U.E. la firul ierbii. Avem vinetka!

M-am intors recent din vacanta: vara aceasta, Grecia.

Sunt sigura ca multi dintre voi ati petrecut cel putin un concediu acolo, asa ca nu voi vorbi in aceasta postare despre democratia elena contemporana (desi si pe aceasta tema sunt destule de povestit).

Fiindca am fost cu masina, am avut ocazia sa admir de aproape frumusetile casei noastre comune, Europa, la marginea ei proaspata si avantata: Romania si Bulgaria.

Prima aventura o traiesti la iesirea din Romania, la vama Giurgiu-Ruse: sansele sunt extrem de mari sa nu nimeriti iesirea din tara. Nu glumesc deloc si cei care au calatorit cu autoturismul spre Bulgaria stiu, probabil, la ce ma refer: lipsa de indicatoare rutiere, un labirint de drumuri despre care n-ai nicio idee unde duc, platforme betonate nemarcate prin care te invarti nauc, nestiind daca esti pe un drum sau intr-o parcare.

In fine, cu putin noroc am gasit calea cea buna spre vama. Acolo, ne intampina intai un vames care se uita rapid in pasapoarte si apoi un ghiseu care verifica daca avem vigneta pentru drumurile romanesti. Mi se pare oarecum ciudat sa se verifice vinieta la iesirea din tara, dar nu zicem nimic si o aratam, ca avem. Nu e destul. Functionarul vrea sa-i aratam factura cu care am cumparat vigneta. Avem si factura, i-o dam... si asteptam... si asteptam. Omul verifica pe un computer daca nu e falsa. Nu e. Trecem mai departe, putin surprinsi de procedura, avand in vedere ca am trecut numeroase frontiere pana acum, inspre vest, si e prima oara cand se intampla asa ceva la iesirea din Romania sau la trecerea prin alte vami europene.

In fine, cu vigneta am scapat, dar acum trebuie sa platim podul Prieteniei. Prieteni prieteni, dar branza-i pe bani. Taxa de pod nu e chiar simbolica: 250.000 lei vechi pentru un pod numai hopuri-damburi, inaugurat acum 55 de ani, construit cu sprijinul URSS si in mod sigur amortizat deja.

Bucurosi ca ne-am adus modesta contributie la prietenia romano-bulgara, ajungem in vama bulgareasca. Ne intampina bine-cunoscutul ghiseu de unde se cumpara vignete. Nu e scumpa: 10 leva sau 5 Euro pentru o saptamana. Stam putin, dar nu apare niciun cap la ferestruica. Ne dam jos din masina si mergem sa bagam capul pe gemulet, ca asa o fi obiceiul pe-aici, ne spunem. Inauntru, un cetatean literalmente labartat intr-un fotoliu vorbeste la telefon. Nu pare deloc interesat de fetele prietenoase de turisti care se itesc la ferestruica, vrand sa-i dea bani. Dupa vreun minut, nu intrezarim niciun semn ca acea convorbire s-ar apropia de final. Prietenul meu isi drege vocea si-l inoportuneaza: "Vinetka?" Cetateanul ridica ochii si raspunde in romaneste: "Nu este". Apoi face un gest vag inspre drum si adauga: "statia petrol", dupa care se intoarce linistit la convorbirea lui telefonica.

Plecam si noi, si alte masini care formasera deja o coada in spatele nostru, sa cautam o statie peco. Dupa vreo cativa metri, banuitori cum suntem, ne incolteste un gand: daca e o capcana? Daca asta spune ca n-are vigneta si mai incolo ne opreste unul dintre renumitii politisti bulgari si ne cere hartiuta?

Vedem un politist de frontiera si oprim sa ne asiguram ca am inteles bine. "Vignette? Vinetka?"; "Shell si OMV", raspunde el sigur. Vedem o benzinarie in zare si intrebam: "Acolo?". "Nu, Shell si OMV", spune el raspicat si sigur pe el. Ne uitam mai bine; da, cea care se zareste nu e nici Shell, nici OMV. "Nu vom avea probleme pana gasim un peco Shell sau OMV ca n-avem vigneta?"; "Problem nu", ne linisteste el.

Ce sa facem, pornim sa cautam un peco Shell sau OMV. Dupa vreo 20 de km, dam de un Shell. Cand sa intram, surpriza. Accesul in statie era blocat cu niste popici. Vedem totusi niste angajati pe-acolo si ne spunem: poate n-au oamenii combustibili de vanzare, dar au viniete. Parcam mai in fata, pe marginea drumului, si intram pe jos in statie. Alta masina de romani face ce facem si noi, cu aceeasi sete neostoita de a achizitiona o vigneta. Reincepem cu clasica intrebare: "Vignette? Vinetka?". "Nu este", vine raspunsul dezamagitor. Plecam mai departe. Deja incepem sa fim stressati, facem scenarii... Sa fie o criza de vignete in Bulgaria? Obositi cum suntem, teoria conspiratiei ne face in continuare cu ochiul. Dar daca putin mai incolo ne asteapta un vajnic politist bulgar sa ne vamuiasca?

Apare o benzinarie Lukoil. Nu e pe lista celor indicate de politistul de frontiera, dar disperarea ne da ghes. Oprim si aici, fara mari mari sperante. "Vinetka?". "Da", vine raspunsul izbavitor. Omul cere zece leva. "Nu avem leva", zicem noi, "va dam Euro". "Euro - net. Leva". Incercam sa-i explicam ca-i dam echivalentul in Euro. Omul nu se lasa induplecat. Vrea leva. Il intrebam de un exchange office. Amabil, ne explica jumatate in romaneste, jumatate in bulgareste, sa ne abatem din drum vreo 25 de km, unde gasim un Metro. Acolo sa asteptam vreo trei sferturi de ora, pana se face ora de deschidere si inauntru gasim o casa de schimb, dupa care ne intoarcem. Zambeste tamp si amabil, noi zambim fals si ne vine sa-l batem. Mergem mai departe. Om gasi noi in drum ori o casa de schimb valutar, ori un peco unde angajatul sa accepte Euro, ne incurajam.

Cu fiecare kilometru cu care ne indepartam de granita ne simtim tot mai stressati, ca infractorii care se ascund de politie. Fiecare masina care aduce a masina de politie ne creste tensiunea. Parca vad scena: va trebui sa-i explicam unui "organ" de ce n-avem vinetka. La toate explicatiile noastre cum am incercat, dar n-am gasit, ne va privi dezinteresat, cu ochi de peste mort, dupa care va pronunta cine stie ce amenda sfidator de mare, iar noi va trebui sa decidem daca riscam sa-i oferim o suma mai decenta, dar informala. Brrrr.... nu-mi place deloc scenariul.

Ajungem la o bariera. Un roman coboara dintr-o masina din fata, cu numar de Bucuresti, face cativa pasi, ne vede, zambeste prietenos, se apropie de noi, ne spune ca ne-a vazut in vama si ne intreaba daca mergem in Antalya. Nu, in Grecia. Dar il intrebam daca el a reusit sa gaseasca undeva vigneta. Fata i se lumineaza, incepe sa rada si zice: "Aaaa, sa vedeti ce s-a intamplat. Dupa ce ati trecut, ala a terminat de vorbit la telefon si noua ne-a vandut vigneta cu 5 Euro". Omul rade, probabil de absurditatea situatiei si de nesimtirea omului cu vignete. La nervii nostri, rasul lui nu ne cade bine. Omul n-are nicio vina. Dar rade. Si el are vigneta, noi nu!

Pornim iar, dar piciorului nu-i mai vine sa calce prea tare acceleratia. Suntem deja la multe zeci de kilometri distanta de vama si nimeni nu ne-ar mai crede ca am vrut sa cumparam, dar n-am gasit. Din cand in cand, cate un panou de pe marginea drumului rasuceste cutitul in rana, atragandu-ne atentia ca blestemata de vigneta este obligatorie.

Mergem tacuti, indarjiti sa gasim si noi sfantul Graal al drumurilor bulgaresti. Trecem pe langa un Lukoil, dar nu oprim, fiindca in fata era postat un echipaj de politie. Vedem putin mai incolo o bezinarie OMV. Oprim iar. N-au vignete. In momentul acela, se produce declicul. Prietenul meu zice: intorc, intru la Lukoil si-i conving sa-mi vanda vigneta. Daca nu, ma opresc direct la politistii din fata, le spun ca nu pot sa cumpar vigneta si gata.

Intram in Lukoil. "Nu ma intorc fara vigneta", sopteste prietenul meu. Imi lipseste batista brodata, sa o flutur petrecandu-l, cum faceau domnitele de odinioara cand plecau cavalerii la lupta. Dupa cateva minute, iese cu fata luminoasa, fluturand o hartie: Avem vinetka! Ma relaxez ascultand povestea victoriei: fata de la casa i-a cerut 10 leva, i-a zis ca-i da Euro, a mimat ea ca face niste calcule si i-a cerut 6 Euro. I-am fi dat si 10, nu stia ea prin ce-am trecut.

Iesim din peco pe interzis, ca altfel trebuia sa mergem iar inapoi cativa kilometri. Trecem relaxati peste linia continua prin fata politiei, dar acum nu ne mai pasa. Avem vinetka!

Epilog: La intoarcere, suntem pregatiti. Pentru ca a trecut mai mult de o saptamana, trebuie sa luam o noua vigneta. La granita dintre Grecia si Bulgaria, functionarul din ghiseu ne vinde insa vigneta pe loc, cu 5 Euro. Vrem sa-i dam numarul masinii, dar da din mana a lehamite, ca nu e nevoie.
Trecem Bulgaria ca din prastie. La granita cu Romania, platim 6 Euro podul Prieteniei, ca sa se infrupte si partea bulgareasca din prietenia noastra si ajungem in vama romaneasca. Vrem sa respectam marcajele UE/non UE, autoturisme/masini transport. Locul marcat cu indicatorul "autoturisme UE" e blocat de TIR-uri. Ne luam dupa alte masini mici si ne incadram la un loc marcat cu dube, autocare non-UE sau cam asa ceva. In fata noastra, vamesul care se uita in pasapoarte se urca intr-o masina si pleaca. Ramanem ai nimanui, ne strecuram printre masini cum putem, trecem cu sentimentul ca am fortat frontiera. Ne ratacim tare de tot, pentru ca drumul care parea ala bun este blocat de TIR-uri si nu exista indicatoare. Orbecaim iar pe niste alei betonate si oprim derutati sa ne orientam. Ne intrebam retoric ce parere isi face despre Romania un strain cand intra pe la vama Giurgiu. Ne gandim ca niste indicatoare rutiere ar putea avea mai mult efect decat cine stie ce sloganuri si proiecte de promovare a turismului. Un sofer cu o masina de Giurgiu ne vede, intelege (si stie probabil ce patesc si altii) si ne face semn sa-l urmam. Ne scoate in drumul principal. Mersi, de-aici ne descurcam. Plecam fericiti spre Iasi. Suntem in UE si avem vigneta.