Despre renumarare. Intre frauda si statistica

Rezultatele partiale ale renumararii voturilor nule arata, pana in acest moment, ca din 72.212 de voturi nule din tara care au fost verificate, s-au revalidat 1180. Procentual, cifra reprezinta 1,63%. Dintre cele 1180, 629 de voturi s-au dovedit a fi in favoarea lui Traian Basescu, iar 551 in favoarea lui Mircea Geoana. Vorbind in procente, 53,3% din voturi sunt valabil exprimate pentru Basescu, iar 46,7% pentru Geoana.

Ca sa putem interpreta rezultatele renumararii voturilor nule, trebuie sa clarificam intai urmatoarele aspecte:

1) Care este explicatia pentru faptul ca printre voturile nule se gasesc voturi valabil exprimate in favoarea unuia sau altuia dintre candidati?

2) Ce semnificatie statistica au erorile gasite si care ar trebui sa fie rezultatele finale in urma renumararii voturilor nule daca nu ar fi existat nicio tendinta voluntara, frauduloasa, de anulare cu precadere a voturilor unuia dintre cei doi candidati?


1) Din experienta si pe considerente logice, pot identifica niste cauze posibile ale gasirii de voturi valide printre cele nule:

a) eroarea

Orice activitate umana prezinta un anumit grad de eroare posibila. Fara sa fie nevoie de cunostinte statistice temeinice, stim cu totii ca ni se intampla fiecaruia dintre noi ca atunci cand numaram bani, de exemplu, sa gresim din cand in cand. De aceea exista si regula ca banii sa fie numarati, in general, de doua ori si/sau prin doua metode diferite(cu aparat de numarat si manual) si/sau de persoane diferite. Folosirea acestor metode de control reduce erorile, dar nu le elimina cu totul. Frecventa erorilor depinde de anumite abilitati personale, dar se poate spune ca marea majoritate a oamenilor a gresit cel putin o data in viata cand a fost vorba de contabilizarea unor itemi numerosi.

Selectarea pe categorii (in cazul nostru voturi valabile/voturi nule) este si ea supusa erorii (de exemplu, cand alegem boabele stricate sau alte elemente necomestibile dintr-o gramada mare de fasole). Cu cat obiectele care trebuie separate sunt mai asemanatoare, cu atat riscul erorilor este mai mare. De asemenea, cu cat numarul de itemi care trebuie selectati si/sau numarati este mai mare si cu cat viteza cu care facem actiunea este mai mare, cu atat creste riscul sa gresim cel putin o data.

Nu putem spune care este procentul "normal" de erori pentru o anumita activitate, pentru ca acesta depinde de specificul activitatii, de complexitatea ei, de factori umani (abilitati personale, varsta, atentia acordata activitatii, oboseala etc.) si de un factor care poate fi numit intamplare (acel randomness care duce la abateri chiar in situatia in care credem ca am eliminat orice factor subiectiv de influentare a rezultatelor). Cu cat numarul "incercarilor" este mai mare, cu atat intamplarea joaca un rol mai mic (legea numerelor mari) si raman doar ceilalti factori. De exemplu, daca aruncam o moneda de 100 de ori, raportul de rezultate cap sau pajura va fi dezechilibrat fata de situatia in care aruncam moneda de 100.000 de ori, cand rezultatul se va apropia tot mai mult de 50/50 %. Dar este foarte posibil ca nici la un milion de aruncari procentul de "cap" sa nu ajunga la exact 50%, iar in functie de omul care arunca moneda se poate ca rezultatul sa fie chiar la distanta destul de mare, daca subiectul are, involuntar sau in mod voit, o anumita tehnica de aruncare care sa influenteze oarecum rezultatul sau daca moneda nu este perfect echilibrata (vorbim in acest caz de erori sistematice).

Asadar, nu putem spune care ar fi procentul de voturi revalidate din cele nule care sa fie normal si sa nu creeze suspiciuni. Cert este ca, pe masura ce acest procent creste, putem fi oarecum suspiciosi. Adica una e sa se gaseasca 1% si alta e sa se gaseasca 25%. Deocamdata cifra care apare din reverificare este de 1,63%, ceea ce poate fi considerat acceptabil, tinand cont de factorul uman.

b) modificarea unor reglementari anterioare in aprecierea unui vot ca fiind valid si instruirea insuficienta si neunitara a celor din birourile electorale ale sectiilor de votare (BESV) in legatura cu declararea unor voturi ca fiind nule

Spre exemplu, inainte se aprecia ca aplicarea mai multor stampile, chiar si pe acelasi candidat, sau adaugarea unor texte scrise de mana pe buletin duc la anularea votului. Reglementarile actuale spun ca acele buletine, daca intentia de vot este clara, sunt valide. Mai este vechea problema a stampilelor care ies din careu si care poate fi apreciata diferit de unele BESV.

Factorii de mai sus ar putea fi considerati responsabili pentru marirea procentului de buletine care, desi valide dupa aprecierea BEC, au fost totusi considerate nule la nivelul sectiilor de vot. Insa aceasta crestere ar trebui sa-i afecteze proportional cu scorul lor pe ambii candidati.

c) existenta unei tendinte in cadrul BESV de a favoriza in mod intentionat pe unul dintre candidati

Aceasta tendinta am putea-o considera fraudare sau macar intentie in acest sens. De exemplu, a avea o exigenta diferita in aplicarea criteriilor de anulare a voturilor pentru unii dintre candidati este cert incorect. Desi in birouri au existat membri de la mai multe partide, nu este exclus ca, fie prin presiunea grupului, fie prin vot atunci cand se aprecia validitatea unui buletin, fie prin alte mijloace de influenta, sa existe un candidat favorizat in mod constant in unele sectii. Tinand cont de faptul ca in birourile sectiilor de votare exista un singur reprezentant al PDL, este greu de crezut ca tendinta s-ar fi putut manifesta in favoarea lui Traian Basescu, dar nu exclus. Mai jos vom vedea ca din rezultatele partiale ale renumararii aceasta tendinta pare ca s-a manifestat in sens invers, adica in favoarea lui Geoana.

2) Interpretari statistice ale rezultatelor

In ceea ce priveste procentul de 1,63% de voturi nule revalidate pana acum la BEC, e hazardat sa afirmam ca el ar fi prea mare. Avand in vedere oboseala membrilor BESV, existenta unui numar destul de mare de membri fara o scolaritate de nivel inalt si mai ales cele spuse la punctul 1, b), procentul de 1,63% poate fi inteles. Tinand cont ca au existat, in medie, 6,38 voturi nule pe sectie (138.476 nule in 21.706 sectii) si din acestea doar 1,63% au fost eronat apreciate ca nule, ar insemna ca a fost, tot in medie, o singura greseala de apreciere a validitatii unui buletin de vot nul la cca. 10 sectii de votare. Oricum, daca a existat cumva si o actiune voluntara de a declara nule unele dintre voturile in favoarea unui anumit candidat, ea s-a manifestat destul de putin si, chiar daca toate anularile ar fi fost pentru unul dintre candidati, tot nu s-ar fi influentat semnificativ rezultatele (avand in vedere diferenta de peste 70.000 de voturi). Daca diferenta dintre candidati ar fi fost sub 3000, era alta situatie. Cum s-ar putea, totusi, evidentia statistic o astfel de tentativa frauduloasa, vom vedea mai jos.

Daca nu ar fi existat nicio tendinta de anulare a voturilor valide ale unuia dintre candidati, pentru a-l avantaja pe celalalt, normal ar fi ca erorile neintentionate sau de interpretare a validitatii sa actioneze imprastiat, proportional cu scorul fiecaruia dintre candidati. Cu alte cuvinte, avand in vedere ca, per total, Basescu a obtinut 50, 33% din voturi, statistic ne-am astepta ca aproximativ acelasi procent in favoarea lui sa se regaseasca si in cadrul voturilor nule revalidate. Anumite variatii mici sunt posibile.

Deocamdata nu avem decat rezultatele partiale ale renumararii, pentru 27 de circumscriptii din tara. Dupa cum stim, la nivelul tuturor circumscriptiilor din tara Geoana a luat un scor usor mai mare decat Basescu, deci statistic ar fi de asteptat ca, atunci cand se termina renumararea voturilor nule din tara, sa se gaseasca mai multe voturi valide in favoarea lui Geoana, iar in diaspora sa fie mai multe in favoarea lui Basescu (desi in strainatate numarul total de voturi nule este cam prea mic ca sa existe suficient de multe revalidate, incat sa fie relevant din punct de vedere statistic). Deocamdata, pentru voturile din tara raportul este exact invers, adica 53,3% din voturile nule revalidate sunt valabil exprimate pentru Basescu, iar 46,7% pentru Geoana, ceea ce ne poate face sa ne intrebam daca nu cumva suntem in situatia de la punctul 1, c).

Evident, trebuie sa asteptam rezultatele finale, desi, din cate vad din rezultatele partiale, revalidarile nu au cum sa modifice ierarhia si sa fie invocate drept motiv de repetare a alegerilor. Totusi, daca scorul lui Basescu in cadrul voturilor nule din toate sectiile de votare (din tara si diaspora) este sensibil mai mare de 50,33%, putem trage concluzia ca a existat o tendinta usoara de a-l dezavantaja. Invers, daca procentul de voturi revalidate in favoarea lui Geoana este sensibil mai mare decat 49,66%, se poate spune ca a existat o tendinta de invalidare cu precadere a voturilor sale. Daca procentele celor doi sunt aproximativ egale cu scorurile obtinute, probabil ca nu e vorba decat despre erori uniform distribuite.