Ce vedetă a Antenei 3 spune că i-ar plăcea mult să piardă Gheorghe Nichita (VIDEO)

Episodul în care preotul iconom stavrofor Florin Chirilă (şeful Corpului de Inspecţie şi Control din cadrul Centrului Eparhial Iaşi) afirmă: „muncim ca domnul primar să iasă cu majoritate” l-a făcut pe Mircea Badea să spună că i-ar plăcea mult ca Gheorghe Nichita să piardă.

Politica văzută de pe Lună

Acum 2 ani, mai exact pe 3 mai 2010, publicam un text intitulat "Primum non nocere!", în care analizam puţin eventualitatea, trâmbiţată pe surse, a preluării conducerii PDL Iaşi de către o proaspătă achiziţie, Ioan Nani, eternul director de la Antibiotice. S-au ofuscat atunci câţiva membri cu pretenţii ai filialei, dintre care unii, fie vorba între noi, nici nu mai sunt acum în partid sau sunt pe picior de plecare. 

Reiau o parte din articolul meu:

----------------

Eu m-am cam săturat, totuşi, de mitul extraordinarului manager de la stat şi aş vrea să-i văd puţin pe aceşti "industriaşi de succes" cum performează în mediul privat, construind ei inşişi de la zero o afacere sau având de dat socoteală unui patron adevărat, care a investit bănuţii lui proprii într-o afacere, nu unui patron virtual cum e statul. [...]

Mult mai important pentru analiza noastră, din perspectiva votanţilor de dreapta, Dl Nani este şi rămâne un fost membru şi candidat al PSD, căruia, dacă Băsescu n-ar fi câştigat alegerile prezidenţiale, făcând astfel posibilă guvernarea PDL, nici nu i-ar fi trecut prin gând să se înscrie în acest partid. [...]  

Pentru votanţii de dreapta mai maturi, Ioan Nani se încadrează într-o tipologie nu prea îndrăgită. Pentru aceştia, Dl Nani rămâne tânărul muncitor din Tătăraşi, cu origine sănătoasă, apreciat de PCR, care a făcut ceva mai târzior facultatea la seral şi a ajuns economist într-una din fabricile patriei. La începutul anilor ’90, când unii luau bătaie de la mineri sau primeau "urările" oamenilor de bine în timp ce stăteau în faţă la Universitate (inclusiv în Iaşi), Dl Nani promova. Băiat deştept!

Cum e turcul, şi pistolul; cum e Felix, şi operatorul...

Se fac multe sondaje de opinie şi uneori acestea pot fi şi motiv de amuzament. Iată o discuţie telefonică reală între un operator al CCSB si un respondent:  

Operator: Şi acum spuneţi-mi ce v-aţi dori în următoarea perioadă.  

Respondent (ghiduş, ştiind că CCSB e al familiei Voiculescu şi, deci, e rost de distracţie): Păi, aş cam vrea, dacă s-ar putea, să plece USL de la guvernare.  

O. (uită de chestionar şi sare ca ars): Dar USL nu e la guvernare!!!

De 1 Mai, protest inedit al străzilor Iaşului

În după-amiaza aceasta, bulevardul Anastasie Panu s-a surpat, lângă parcarea de la Casa de Pensii apărând o groapă de toată frumuseţea. Acesta a fost, probabil, modul în care străzile Iaşului s-au gândit să protesteze faţă de abuzurile la care sunt supuse din cauza campaniei electorale şi, în acelaşi, timp, un mod inedit de a sărbători Ziua oamenilor care muncesc ...în Primărie. 

 Foto 1: Pe marginea gropii (la propriu), Mihai Chirica şi Daniel Oajdea

Gaudeamus igitur!

Să ne bucurăm, aşadar, prieteni! Vine guvernarea USL, visul de veacuri al poporului român. 

Pentru bucuria noastră, se sacrifică mult Victor Ponta în această perioadă şi a avut grijă să ne atenţioneze chiar el în acest sens. În primul rând, va lucra de Ziua Muncii, aşa cum singur a declarat. "Marți, de Ziua Muncii, când oamenii se odihnesc, eu voi munci prezentându-vă lista cu noii miniștri", a ţinut să precizeze premierul desemnat. Păi, un bucătar care împarte mesenilor un ciolan cu fasole munceşte, nu? Credeţi cumva că e o muncă mai uşoară prezentarea împărţirii ciolanului între trei partide? Să nu uităm că România e plină de doritori de putere stătuţi şi lihniţi, după atâţia ani de opoziţie şi de luptă împotriva dictaturii. 

Apoi, a suferit o altă pierdere tragică. Despre ce e vorba ne-a spus chiar el, atunci când a explicat

Consiliul local. Sinucidere cu glonţul de argint

În timpul unei inundaţii, toată lumea alerga disperată să se salveze. Un singur om, foarte credincios din fire, stătea liniştit. Vecinii îi strigă:
- Nu vezi că vin apele? Fugi, salvează-te!
- Pe mine mă salvează Dumnezeu, răspunde omul.
Vin şuvoaiele peste sat, dar chiar atunci trece o barcă.
- Sari în barcă!, îi strigă salvatorii credinciosului.
- Nu, rămân aici! Dumnezeu e mare şi puternic şi mă va salva!
După puţin timp, trece încă o barcă.
- Hai, omule, am venit să te salvăm!
- Nu, nu! Dumnezeu e mare şi mă va salva!
- Eşti nebun? Hai, că ai să te îneci!
- Nu, pe mine mă salvează Dumnezeu!
Pleacă şi a doua barcă. La cea de-a treia barcă, povestea se repetă.
Credinciosul moare înecat şi ajunge în faţa lui Dumnezeu.
- Păi bine, Doamne! Eu mă rog în fiecare zi la tine... Am crezut în tine din tot sufletul şi tu m-ai lăsat să mor?!?
- Fiule, nu ştiu cum să-ţi spun... dar ţi-am trimis trei bărci!

Există, în politică, oameni care speră în minuni, dar, când acestea apar, nu sunt în stare să le recunoască. E vorba de acea categorie de indivizi care n-ar identifica o oportunitate nici dacă le-ar cădea direct în cap. Sunt oamenii care mor plângându-se că n-au avut noroc şi nu trebuie să ne întristăm când mor, fiindcă îşi merită soarta.

Traian Băsescu era aproape învins în 2009, dar pronia cerească i-a trimis o „barcă”, sub forma unui contracandidat amator de spa. Băsescu şi-a exploatat la maximum şansa şi a câştigat.

Pe de altă parte, avem nişte oameni care au primit cadou un „glonţ de argint”. Ieri le-a ajuns inamicul în cătare, dar n-au tras în el, ba, mai mult, i-au oferit acestuia un cadou cu fundiţă roşie, iar glonţul de argint şi l-au tras direct în cap. De ce? Poate pentru că

Se zgâlțâie strategic barca la Iași?

In 2010, cu ocazia alegerilor partiale pentru un colegiu din București, alegeri câștigate în cele din urmă de Teo Trandafir (PDL), am scris un articol pe acest blog, în care am definit un anumit tip de strategie, căreia eu i-am spus ”rock the boat”.

Pe scurt, în situații în care lucrurile par să meargă, inevitabil, într-o direcție neconvenabilă, un jucător curajos poate să aplice o strategie oarecum riscantă, aceea de a zgâlțâi barca suficient de tare, încât să fie imprevizibil cine va rămâne în ea și cine va cădea în apă. Chiar dacă acest tip de strategie nu garantează succesul, ea poate fi, în anumite situații, singura oportunitate de a relansa jocurile care păreau deja făcute.

Pe fondul zvonurilor șocante care mi-au ajuns la urechi, mă gândesc dacă nu cumva se încearcă

Mesaj către părinţii Mihaelei Popa

Stimată doamnă, stimate domn,

Nu vă cunosc şi nu m-aş fi gândit niciodată să vă trimit un mesaj dacă însăşi fiica dvs. nu ar fi considerat de cuviinţă ca opiniile dumneavoastră să ajungă, prin intermediul blogului său, în spaţiul public. Probabil că dna Popa, ocupată fiind cu politica la cel mai înalt nivel, nu a avut timp să vă explice foarte multe lucruri în legătură cu gala „Zece pentru România”, ediţia regională pe Moldova, gală care, spune dumneaei, v-a plăcut.

Desigur, când e vorba de gusturi, nu avem a comenta. Fiecare om apreciază după propriile standarde. Există oameni care iubesc concertele de muzică simfonică, dar şi oameni care apreciază spectacolele de bâlci. Deci nu gusturile dumneavoastră în materie de spectacole de televiziune le discutăm aici şi nici dacă,

Şuşanelele regelui Midas de Bahlui

Pentru început, trebuie să recunosc faptul că am ezitat mult înainte de a decide să scriu ceva despre Gala Zece pentru România, ediţia regională pe Moldova. Chiar nu voiam să caut cu orice preţ nod în papură. Însă, pe măsură ce momentele penibile s-au adunat şi tot mai multe dedesubturi ale galei au ieşit la iveală, pur şi simplu n-am mai putut să mă abţin.

Îmi pare sincer rău pentru unii dintre oamenii de la Realitatea TV, cei care nu se văd pe sticlă, şi care aseară, în momentele în care eu mă uitam şi mă minunam de ceea ce vedeam, sigur stăteau în spatele scenei smulgându-şi părul din cap. Îmi pare rău şi de artiştii veritabili sau de alte personalităţi care au crezut că vin la un spectacol de elită şi s-au trezit la cu totul altceva.

Senzaţia generală a fost de eveniment încropit în grabă sau schimbat în ultimul moment. Totul a mers rău: erorile tehnice au curs gârlă, prezentatorii s-au încurcat de mai multe ori şi arătau mai fâstâciţi decât la oricare alt eveniment la care i-am mai văzut, iar publicul părea, în unele momente, încremenit de jenă (singurii mai entuziaşti dintre spectatori păreau, în mod ciudat, doar cei cercetaţi de DNA, arătaţi suspect de des în prim-planurile din sală).

Nominalizaţii la diferitele categorii au fost prezentaţi pe nişte cartoane ce păreau făcute cu două minute înainte de intrarea în emisie, întrucât arătau neprofesionist şi erau prost încadrate (când erau mai multe nume, ultimul nici nu apărea, din cauza crawler-ului care îl acoperea). Organizatorii au dat dovadă de lacune serioase în cultura generală, nominalizând şi premiind persoane din judeţul Buzău, ca şi când acesta ar fi în Moldova. Au fost probleme cu plasmele şi cu sunetul. Au fost momente în care Melania Medeleanu, Mihai Tatulici şi Florin Piersic nu se sincronizau deloc şi senzaţia era fie că nu cunosc desfăşurătorul, fie că li se spun lucruri contradictorii în cască. Când au fost mai mulţi premiaţi, fetele care îi ajutau pe prezentatori la distribuirea trofeelor nu-i recunoşteau pe invitaţi şi nu ştiau cui să dea diplomele.

Dar, din punctul meu de vedere, momentul cel mai neinspirat a fost cel al premierii lui Gheorghe Nichita pentru Palas (proiect declarat ilegal de două instanţe judecătoreşti, prin decizii definitive şi irevocabile), spre stupoarea chiar a unora dintre spectatori. Sincer, mă aşteptam ca Mihai Tatulici să gândească lăutăreşte şi să-i ofere un premiu celui care a plătit „muzica” (deşi banii erau ai tuturor ieşenilor, nu din buzunarul primarului). Dar chiar să nu găsească alt pretext pentru premiu decât controversatul proiect, iar Florin Piersic să citească „Palas înseamnă Gheorghe Nichita”, recunosc că nu m-am aşteptat. Asta dacă nu cumva Tatulici are un ciudat şi pervers simţ al umorului, fiindcă altfel nu pot să-mi explic de ce un om normal la cap ar fi vorbit de funie în casa spânzuratului. Legat de acelaşi episod, o scenă care nu a apărut pe sticlă a fost

"Extemporal la democratie", 4.11.2011: Situatia exploziva de la PDL Iasi

UPDATE: Puteti urmari emisiunea integral pe site-ul Tele M, aici.

Daca doriti doar sa cititi principalele declaratii facute de invitati, gasiti extrase pe diverse alte site-uri:

- jurnalvirtual.ro: Petru Movilă: Nu voi demisiona, am câştigat nişte alegeri

- jurnalvirtual.ro: Marius Spînu: Sper ca luni să se ia o decizie în BPN în cazul PDL Iaşi. Cristina Dobre: Îi invit pe toţi parlamentarii în weekend, la o cafea, să stabilim ce avem de făcut. Inclusiv pe Movilă

- newsiasi.ro: S-au scos "cutitele" pe masa in PDL Iasi. Movila: "Nu demisionez, pentru ca am cistigat alegerile". Ce ii reproseaza parlamentarii

- Ora de Iasi: MEANDRELE PDL IAŞI. Movilă se revoltă: „Nu voi demisiona de la şefie, am câştigat nişte alegeri!“

- Ora de Iasi: Spînu sugerează: Movilă pentru noi, Tăriceanu doi. A vrut să-şi dea demisia şi s-a răzgândit

Subiectul "Extemporalului la democratie" din seara aceasta (Tele M, ora 19:00) este posibila inlocuire a deputatului Petru Movila din functia de presedinte al PDL Iasi, functie pe care a obtinut-o in urma alegerilor interne, din data de 25 septembrie a.c.

Invitati in platoul emisiunii vor fi deputatii Cristina Dobre si Marius Spînu, iar Petru Movila isi va spune punctul de vedere prin telefon.

Mentionez ca astazi era asteptat la Iasi Gheorghe Flutur, iar jurnalistii se asteptau ca acesta sa aiba o intalnire in cadrul partidului si, eventual, sa transeze situatia conducerii PDL Iasi. Din informatiile pe care le am pana la aceasta ora, Gheorghe Flutur a contramandat cu totul vizita la Iasi, urmand sa nu mai participe nici macar la aniversarea de 20 ani a TVR Iasi, eveniment la care era asteptat in aceasta seara.