Astăzi Mediafax a publicat o listă cu scorurile pe care le-ar avea, în sondajele PSD, posibilii candidați ai USL, respectiv PDL și UNPR. Concluzia este una extrem de îngrijorătoare pentru USL: aproape peste tot unde arcul guvernamental are primari sau președinți de consilii județene în funcție, aceștia și-ar păstra pozițiile. Ba încă situația în unele județe s-ar putea să fie și mai dificilă pentru USL decât apare în cifrele furnizate de Mediafax, și nu spun aceasta doar din considerente teoretice, pentru că mă gândesc că e vorba de rezultate obținute din sondaje comandate de una dintre părțile interesate, ci pentru că știu sigur (și nu e o figură de stil, când spun ”sigur”, chiar înseamnă ”sigur”) că, într-unul din cazuri, datele nu corespund realității, în sensul că diferența dintre candidatul PDL și cel al USL, în favoarea primului, este mult mai mare decât apare în articol. Pot să mă întreb dacă nu cumva și în alte cazuri rezultatele sunt puțin ”îndulcite”, nu?
Deși USL se laudă cu procentaje uriașe pe votul politic, realitatea electorală pare să conducă spre ideea menținerii statu-quo-ului în ceea ce privește funcțiile cele mai importante din județe. Până acum, ori de câte ori cineva încerca să avertizeze, chiar și amical, vreun șef sau șefuleț din USL că viața reală e cu totul altfel decât cea care se vede la Antena 3 și că alegerile locale nu vor fi chiar un galop de sănătate pentru USL, reacția era una de țâfnă și acuzații de atitudine părtinitoare. Dacă vreun analist îndrăznea să spună că mulți primari și președinți CJ au șanse mari să fie realeși în funcții, chiar dacă fac parte dintr-unul din mult-demonizatele partide aflate la guvernare, era catalogat imediat drept ”portocaliu”, ”băsist” și mincinos. Dar poate că acum vor înțelege și unii politicieni că, așa cum se întâmplă în general în viață, prieteni adevărați nu-ți sunt cei care îți cântă-n strună, încurajându-te în erori, ci aceia care-ți spun adevărul.
Mesajul USL este, de multă vreme, unul de unanimitate: ”toată țara vrea să scape de actualii guvernanți, nimeni nu-i mai votează pe pedeliști”. Ei bine, iată că nu e chiar așa. Ca paranteză, oricum mesajele de unanimitate îi deranjează din principiu pe unii alegători și chiar îi ațâță împotrivă (efectul bandwagon nu funcționează la toată lumea). Pe de altă parte, chiar și mulți dintre cei nemulțumiți de actuala guvernare nu sunt dispuși ca, pe plan local, să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard, adică să renunțe la un primar sau președinte de consiliu județean pe care-l cunosc, cu bunele și relele lui, pentru o himeră. Desigur, acest principiu nu se aplică dacă alesul de care vorbim a avut o prestație catastrofală sau a plictisit lumea prin prea multe mandate și el funcționează și în favoarea PSD-PNL, acolo unde aceste partide dețin puterea locală.
Conform datelor furnizate de Mediafax, pentru aproape 40% din primăriile reședințelor de județe din țară prima șansă o au, în acest moment, membri ai PDL (sau UNPR, cum e cazul în Hunedoara). Situația este aproape la fel și în cazul președinților de consilii județene. Își vor menține funcțiile și cei de la UDMR, așa că felia de împărțit între cele trei partide de opoziție aliate nu se prea mărește față de 2008. Toate sacrificiile doctrinare și cedările reciproce ale PSD și PSD pentru formarea USL par să fie în zadar. Parafrazându-l pe Petru Rareș, vor fi iarăși ce-au fost și ... cam atât.
Ce poate face acum USL? Să atace furibund în continuare? Eventuala strategie a atacării virulente a primarilor și președinților CJ de la PDL se poate dovedi un bumerang. Când te confrunți cu anumiți candidați care conduc detașat, unii chiar cu peste 60%, atacarea brutală a acestora de niște challenger-i din opoziție, semi-cunoscuți sau cunoscuți ca având și ei ”bubele” lor, nu prea are efect. Ba, dimpotrivă, există riscul ca, dacă ”ținta” știe cum să răspundă și nu face și ea greșeli strategice, atacatorului să-i explodeze totul în față și să obțină un scor mai mic decât ar fi luat dacă nu făcea campanie. Deși am văzut eroarea de care vorbesc și la partide și candidați cu pretenții, aceasta este, de obicei, o greșeală pe care o fac ageamiii, care atacă nepregătiți, oricum și oricând. Răspunsul nu constă, așadar, într-o campanie furibundă și bezmetică, ci în regândirea și nuanțarea strategiei și mesajelor pentru alegerile locale de către USL, inclusiv revizitarea și privirea ”cu ochi proaspeți”, ca să-l citez pe Mircea Geoană, a fazei de selecție a candidaților. Problema e că aici se deranjează mușuroiul de furnici sau, mai sugestiv, stupul de viespi, greu de gestionat într-o alianță.
La Iași, datele furnizate de Mediafax pentru președinția Consiliului Județean i-ar putea șoca pe mulți: Tudor Ciuhodaru – cca 30%, Constantin Simirad – 25% și, undeva mai în spate, liberalii Relu Fenechiu şi Cristian Adomniţei. Nu reiese din articol pe unde stau pitiți în sondaje candidații PSD, Florin Constantinescu și Victorel Lupu, grație strategiei strălucitoare a președintelui PSD Iași, care n-a vrut să-l deranjeze prea mult la CJ pe aliatul său Relu Fenechiu (care în mod sigur scoate și el la primărie niște rezultate minunate cu Mugurel Cozmanciuc).
Poate că mulți sunt surprinși nu atât de scorul mare al lui Ciuhodaru la CJ, cât de cel al lui Simirad, pe care-l credeau ieșit total și de multă vreme din joc. Dar eu nu găsesc poziționarea actualului președinte al CJ neașteptată, fiindcă erau mai multe indicii și deducții care conduceau spre ideea că acesta e poziționat bine. În primul rând, are avantajul deținerii funcției (din această poziție, și o păpușă gonflabilă să fie pe acel fotoliu și tot ia cel puțin 10%, darămite un candidat cu notorietate, care a mai deținut funcții și demnități). În al doilea rând, ce e încă nerezolvat de CJ și ne deranjează cel mai mult pe noi, cei născuți pe asfalt și cu dorința de a circula prin lume, și anume modernizarea aeroportului Iași, nu constituie motiv de insomnie pentru segmente consistente de electorat rural și/sau vârstnic, care între o snoavă și un discurs tehnic despre proiecte cu finanțare europeană s-ar putea să voteze snoava. În al treilea rând, ceea ce v-am spus în articolul trecut, Ce știm deja din sondajul CCSB la Iași, fără să cunoaștem rezultatele, și anume faptul că PC îl măsura temeinic pe Simirad, era un indiciu clar. Și mai sunt și altele.
Pentru alegerile locale, lucrurile sunt încurcate rău la Iași. Tudor Ciuhodaru le încurcă și mai tare, fiindcă zice că e interesat de primărie, nu de CJ, deși s-ar putea ca niciunul dintre cele două roluri, pe o partitură buget-drumuri-CET-aeroport, să nu-l prindă la fel de bine precum cel cu stetoscopul la gât.
PSD și PNL sunt, însă, ”condamnate” să-și adjudece măcar o candidatură din cele două, altfel rămân cu onoarea ”nereperată”. Gheorghe Nichita vrea să fie primar în continuare, dar nu stă chiar așa de bine în sondaje pentru un primar în funcție și cu vânt în pupa de pe urma scorului politic al alianței la nivel național. Însă Ponta nu-și poate permite nicicum luxul să lase partidul fără una din cele două funcții într-un fief electoral în care PSD a câștigat, în 2008, și primăria și președinția CJ.
Relu Fenechiu ar renunța repejor la CJ, fiindcă în contextul actual un eventual eșec, fie el și cu risc minim, ar fi catastrofal pentru cariera lui viitoare și oricum el vrea ministru. Dar cum să fii sigur că ajungi ministru cu un lider național hachițos, căruia i s-au urcat sondajele la cap și care nu se omoară după tine, dacă organizația ta nu mănâncă jar la alegeri? Și cum să mănânce jar organizația dacă există riscul ca, în urma deciziei de la masa verde de la centru, aceasta să fie nevoită să tragă pentru un PC-ist și un PSD-ist?
Peste toate, planează și proiectul cu reorganizarea administrativ-teritorială a țării, căci Emil Boc tocmai a declarat că nu s-a renunțat la idee, care va fi reintrodusă în discuția coaliției săptămâna viitoare. Mai planează și umbra lui Traian Băsescu, decis să împiedice ajungerea USL la guvernare, dar dispus să ofere cheița fermecată PNL-ului, deși Crin Antonescu n-o vrea decât din mâinile lui Victor Ponta și Dan Voiculescu.
Dacă nu era destul, articolul din Mediafax pe care l-am comentat astăzi se încheie cu știrea că în toamnă PSD și PNL vor face o nouă rundă de sondaje. Iar sondaje???
Deși USL se laudă cu procentaje uriașe pe votul politic, realitatea electorală pare să conducă spre ideea menținerii statu-quo-ului în ceea ce privește funcțiile cele mai importante din județe. Până acum, ori de câte ori cineva încerca să avertizeze, chiar și amical, vreun șef sau șefuleț din USL că viața reală e cu totul altfel decât cea care se vede la Antena 3 și că alegerile locale nu vor fi chiar un galop de sănătate pentru USL, reacția era una de țâfnă și acuzații de atitudine părtinitoare. Dacă vreun analist îndrăznea să spună că mulți primari și președinți CJ au șanse mari să fie realeși în funcții, chiar dacă fac parte dintr-unul din mult-demonizatele partide aflate la guvernare, era catalogat imediat drept ”portocaliu”, ”băsist” și mincinos. Dar poate că acum vor înțelege și unii politicieni că, așa cum se întâmplă în general în viață, prieteni adevărați nu-ți sunt cei care îți cântă-n strună, încurajându-te în erori, ci aceia care-ți spun adevărul.
Mesajul USL este, de multă vreme, unul de unanimitate: ”toată țara vrea să scape de actualii guvernanți, nimeni nu-i mai votează pe pedeliști”. Ei bine, iată că nu e chiar așa. Ca paranteză, oricum mesajele de unanimitate îi deranjează din principiu pe unii alegători și chiar îi ațâță împotrivă (efectul bandwagon nu funcționează la toată lumea). Pe de altă parte, chiar și mulți dintre cei nemulțumiți de actuala guvernare nu sunt dispuși ca, pe plan local, să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard, adică să renunțe la un primar sau președinte de consiliu județean pe care-l cunosc, cu bunele și relele lui, pentru o himeră. Desigur, acest principiu nu se aplică dacă alesul de care vorbim a avut o prestație catastrofală sau a plictisit lumea prin prea multe mandate și el funcționează și în favoarea PSD-PNL, acolo unde aceste partide dețin puterea locală.
Conform datelor furnizate de Mediafax, pentru aproape 40% din primăriile reședințelor de județe din țară prima șansă o au, în acest moment, membri ai PDL (sau UNPR, cum e cazul în Hunedoara). Situația este aproape la fel și în cazul președinților de consilii județene. Își vor menține funcțiile și cei de la UDMR, așa că felia de împărțit între cele trei partide de opoziție aliate nu se prea mărește față de 2008. Toate sacrificiile doctrinare și cedările reciproce ale PSD și PSD pentru formarea USL par să fie în zadar. Parafrazându-l pe Petru Rareș, vor fi iarăși ce-au fost și ... cam atât.
Ce poate face acum USL? Să atace furibund în continuare? Eventuala strategie a atacării virulente a primarilor și președinților CJ de la PDL se poate dovedi un bumerang. Când te confrunți cu anumiți candidați care conduc detașat, unii chiar cu peste 60%, atacarea brutală a acestora de niște challenger-i din opoziție, semi-cunoscuți sau cunoscuți ca având și ei ”bubele” lor, nu prea are efect. Ba, dimpotrivă, există riscul ca, dacă ”ținta” știe cum să răspundă și nu face și ea greșeli strategice, atacatorului să-i explodeze totul în față și să obțină un scor mai mic decât ar fi luat dacă nu făcea campanie. Deși am văzut eroarea de care vorbesc și la partide și candidați cu pretenții, aceasta este, de obicei, o greșeală pe care o fac ageamiii, care atacă nepregătiți, oricum și oricând. Răspunsul nu constă, așadar, într-o campanie furibundă și bezmetică, ci în regândirea și nuanțarea strategiei și mesajelor pentru alegerile locale de către USL, inclusiv revizitarea și privirea ”cu ochi proaspeți”, ca să-l citez pe Mircea Geoană, a fazei de selecție a candidaților. Problema e că aici se deranjează mușuroiul de furnici sau, mai sugestiv, stupul de viespi, greu de gestionat într-o alianță.
La Iași, datele furnizate de Mediafax pentru președinția Consiliului Județean i-ar putea șoca pe mulți: Tudor Ciuhodaru – cca 30%, Constantin Simirad – 25% și, undeva mai în spate, liberalii Relu Fenechiu şi Cristian Adomniţei. Nu reiese din articol pe unde stau pitiți în sondaje candidații PSD, Florin Constantinescu și Victorel Lupu, grație strategiei strălucitoare a președintelui PSD Iași, care n-a vrut să-l deranjeze prea mult la CJ pe aliatul său Relu Fenechiu (care în mod sigur scoate și el la primărie niște rezultate minunate cu Mugurel Cozmanciuc).
Poate că mulți sunt surprinși nu atât de scorul mare al lui Ciuhodaru la CJ, cât de cel al lui Simirad, pe care-l credeau ieșit total și de multă vreme din joc. Dar eu nu găsesc poziționarea actualului președinte al CJ neașteptată, fiindcă erau mai multe indicii și deducții care conduceau spre ideea că acesta e poziționat bine. În primul rând, are avantajul deținerii funcției (din această poziție, și o păpușă gonflabilă să fie pe acel fotoliu și tot ia cel puțin 10%, darămite un candidat cu notorietate, care a mai deținut funcții și demnități). În al doilea rând, ce e încă nerezolvat de CJ și ne deranjează cel mai mult pe noi, cei născuți pe asfalt și cu dorința de a circula prin lume, și anume modernizarea aeroportului Iași, nu constituie motiv de insomnie pentru segmente consistente de electorat rural și/sau vârstnic, care între o snoavă și un discurs tehnic despre proiecte cu finanțare europeană s-ar putea să voteze snoava. În al treilea rând, ceea ce v-am spus în articolul trecut, Ce știm deja din sondajul CCSB la Iași, fără să cunoaștem rezultatele, și anume faptul că PC îl măsura temeinic pe Simirad, era un indiciu clar. Și mai sunt și altele.
Pentru alegerile locale, lucrurile sunt încurcate rău la Iași. Tudor Ciuhodaru le încurcă și mai tare, fiindcă zice că e interesat de primărie, nu de CJ, deși s-ar putea ca niciunul dintre cele două roluri, pe o partitură buget-drumuri-CET-aeroport, să nu-l prindă la fel de bine precum cel cu stetoscopul la gât.
PSD și PNL sunt, însă, ”condamnate” să-și adjudece măcar o candidatură din cele două, altfel rămân cu onoarea ”nereperată”. Gheorghe Nichita vrea să fie primar în continuare, dar nu stă chiar așa de bine în sondaje pentru un primar în funcție și cu vânt în pupa de pe urma scorului politic al alianței la nivel național. Însă Ponta nu-și poate permite nicicum luxul să lase partidul fără una din cele două funcții într-un fief electoral în care PSD a câștigat, în 2008, și primăria și președinția CJ.
Relu Fenechiu ar renunța repejor la CJ, fiindcă în contextul actual un eventual eșec, fie el și cu risc minim, ar fi catastrofal pentru cariera lui viitoare și oricum el vrea ministru. Dar cum să fii sigur că ajungi ministru cu un lider național hachițos, căruia i s-au urcat sondajele la cap și care nu se omoară după tine, dacă organizația ta nu mănâncă jar la alegeri? Și cum să mănânce jar organizația dacă există riscul ca, în urma deciziei de la masa verde de la centru, aceasta să fie nevoită să tragă pentru un PC-ist și un PSD-ist?
Peste toate, planează și proiectul cu reorganizarea administrativ-teritorială a țării, căci Emil Boc tocmai a declarat că nu s-a renunțat la idee, care va fi reintrodusă în discuția coaliției săptămâna viitoare. Mai planează și umbra lui Traian Băsescu, decis să împiedice ajungerea USL la guvernare, dar dispus să ofere cheița fermecată PNL-ului, deși Crin Antonescu n-o vrea decât din mâinile lui Victor Ponta și Dan Voiculescu.
Dacă nu era destul, articolul din Mediafax pe care l-am comentat astăzi se încheie cu știrea că în toamnă PSD și PNL vor face o nouă rundă de sondaje. Iar sondaje???
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu