miercuri, 20 iulie 2011

Ce știm deja din sondajul CCSB la Iași, fără să cunoaștem rezultatele











Se discută mult zilele acestea despre sondajele USL pentru desemnarea candidaților la alegerile locale. La Iași, PC nu a avut, se pare, încredere în partenerii de coaliție, hotărând să facă un sondaj propriu, separat de cel al ACD, și care a fost realizat de CCSB (firmă la care, dacă mai sunt unii care nu știu, 66% din acțiuni sunt deținute de Camelia Voiculescu, fiica lui Dan Voiculescu, restul fiind ale lui Mihai Motoc și Mirel Palada).

Despre rezultatele sondajelor nu se știe mare lucru până acum: unii susțin că Gheorghe Nichita conduce fără probleme la intenția de vot pentru primărie, alții – că Tudor Ciuhodaru i-ar sufla în ceafă dlui Nichita sau chiar că l-ar fi și depășit. Pe de altă parte, o serie de atacuri la adresa lui Dumitru Oprea, venite în ultima vreme, sugerează că și actualul senator PDL ar sta binișor în sondajele făcute de USL pentru funcția de primar, căci nu-i nimeni așa de prost să atace un candidat fără nicio șansă.

Însă miza acestor sondaje e prea mare ca să nu bănuim că se încearcă și dezinformări la greu. De aceea mă voi feri să speculez prea mult pe marginea cifrelor care „răsuflă” dinspre partide. Pot, însă, comenta unele lucruri pe care le cunosc, așa cum ar fi modul de realizare a sondajului CCSB.

Din surse credibile, vă pot spune că sondajul CCSB s-a făcut prin metoda CATI (computer assisted telephone interview), deci prin intermediul telefonului. Există anumite constrângeri ce rezultă din folosirea acestei metode, care prezintă și unele probleme de eșantionare. Dar măcar s-a făcut, spre deosebire de acele sondaje cu operatori care completează prin baruri chestionarele, sau, și mai grav, de acele ”cercetări” în care singurul subiect chestionat este computerul (și vă rog să mă credeți că aceste specii de sondaje, chiar făcute de case mari, sunt mai răspândite decât ați crede, iar politicienii-beneficiari, cu toată experiența lor de ani de zile, mai ușor de fraierit decât ați bănui; știu niște povești horror pe această temă).

Din aceleași surse cunosc și chestionarul care s-a folosit. Ca primă informație, el include și o măsurătoare sumară a liderilor naționali, dar nu-i nicio surpriză că, deși de la alte partide s-au măsurat doar președinții, de la PC au fost măsurați și Daniel Constantin, și Dan Voiculescu. Nimic nou sub soare: cine plătește comandă muzica.

Cel mai plauzibil este că acest chestionar a fost conceput înainte de 7 iulie, fiindcă, spre exemplu, la întrebarea închisă directă referitoare la președinția CJ nu a fost măsurat nici Cristian Adomniței (de la PNL, doar Relu Fenechiu a apărut la CJ), nici Nicușor Păduraru (pentru această funcție, de la PDL a fost măsurată Mihaela Popa). Dacă s-a făcut chestionarul după 8 iulie și arată așa, atunci ar avea o gravă problemă în ceea ce privește instrumentul de măsurare, cauzată fie de lipsa de profesionalism, fie de intenția de manipulare.

Așadar, unii dintre posibilii candidați anunțați în zilele de 7-8 iulie lipsesc din unele întrebări în care ar trebui să figureze. În schimb, în afară de Tudor Ciuhodaru, a fost intens măsurat pentru președinția CJ și Constantin Simirad, în tot felul de combinații și grupe de candidați, atât cunoscuți, cât și no name-uri.

De altfel, chestionarul CCSB este chiar mai bine dezvoltat pe partea referitoare la președinția CJ decât pe cea vizând primăria, ceea ce arată interesul major al PC (și) pentru această funcție. Putem interpreta forma chestionarului CCSB în două feluri: ori Voiculescu este mai dispus decât credeau unii să-l îndrepte pe Ciuhodaru spre candidatura la CJ, pentru a evita coliziunea cu PSD, ori acesta încă se gândește că l-ar putea atrage pe Constantin Simirad, deși aparent acesta a fost deja adjudecat de UNPR. Oricât de ciudată ar părea pentru cei care nu au băgat de seamă curtea asiduă făcută dlui Simirad în ultimul an, varianta a doua e destul de credibilă, fiindcă, deși măsurat și el la CJ, totuși nu conservatorul Tudor Ciuhodaru pare previzibilul ”erou principal” al chestionarului CCSB la județ, ci, în mod surprinzător, dl Simirad.

Din fiecare dintre cele două variante decurg și alte deducții interesante. Renunțarea PC la a pretinde candidatura la primărie pentru Ciuhodaru și solicitarea, în schimb, a președinției CJ s-ar face cu eliminarea din joc a lui Relu Fenechiu și a PNL Iași (este complet improbabil că Voiculescu negociază cu Antonescu și Ponta posibilitatea unui tandem Ciuhodaru-Cozmanciuc la Iași, cu scoaterea totală din schemă a PSD, deși poate i-ar plăcea ideea).

Nu cu mult timp în urmă, Dan Voiculescu spunea, hotărât, că ”Tudor are stofă de primar”. Dacă acum ar fi ales cu adevărat să meargă pe planul B, de a încerca să-l impună pe Tudor Ciuhodaru drept candidat USL la președinția CJ, n-ar fi decât o confirmare a faptului că se descurcă mai bine în negocierile cu Crin Antonescu decât în cele cu Victor Ponta, chiar în condițiile în care liderul PSD nu se omoară de dragul lui Nichita. Pe de altă parte, dacă liderul PNL ar accepta ”sacrificarea” filialei Iași, consecințele ar putea fi ori o revoltă locală împotriva sa, ori ”șifonarea” serioasă a imaginii de lider cu influență a lui Relu Fenechiu. Se pare că acesta din urmă a luat în considerare acest risc și posibilitatea ca el însuși să nu aibă un scor prea bun în sondaje, de vreme ce s-a răzgândit brusc și l-a introdus și pe Cristian Adomniței pe lista potențialilor candidați pentru președinția CJ.

Cea de-a doua variantă, cu susținerea lui Simirad de către PC, nu s-ar putea face decât în ideea candidaturilor independente de USL, într-o eventuală formulă Simirad - Ciuhodaru. Interesul crescut de a-l măsura pe Simirad ne sugerează că Dan Voiculescu ar fi cu adevărat dispus să rupă USL la Iași, dacă nu i se dă măcar una dintre cele două funcții, deci posibilitatea candidaturii separate a PC nu pare doar un bluff, cum s-ar putea crede dacă urmărim cum a jucat uneori acesta în trecut.

În pokerul de la stabilirea protocoalelor de colaborare din ACD și USL, Dan Voiculescu s-a descurcat bine la cacealma, negociind pe baza a ceva ce oricum era cam obligat să dăruiască. În schimbul unui lucru pe care nu prea mai avea cum să-l ”vândă” altcuiva în afară de PNL și PSD (e greu de crezut că se gândea serios la opțiunea de a pune trustul de presă să laude PDL), a negociat o cotă nesperat de bună cu liderul PNL. Conștient că a obținut tot ce putea obține în protocol, se așteaptă să scoată destul de mulți parlamentari în toamna viitoare, iar acum încearcă să mai ciupească pe ici, pe colo, și din funcțiile reprezentative la nivel local, chiar dacă nu are în mână decât cel mult o pereche mai acătării (Cristian Popescu ”Piedone” în București - Tudor Ciuhodaru în Iași).

Oricum, lucrurile se arată extrem de interesante și prognozez diferențe semnificative între cele trei sondaje făcute de partidele din USL în județul Iași. În principiu, ele ar fi trebuit făcute pe același chestionar, pentru a fi relevante, din punct de vedere științific, comparațiile, dar nu am deocamdată o confirmare în acest sens, ba, dimpotrivă, indiciile conduc spre ideea că au existat diferențe între chestionare și diferențe de metodologie.

Dacă ați fost operatori la aceste sondaje, dacă ați fost măcar printre ieșenii chestionați în ultima perioadă sau aveți apropiați/cunoștințe care au fost subiecți ai cercetărilor, ar fi interesant să ne împărtășiți tuturor câteva informații legate de ele, mai ales că există atâtea semne de întrebare legate de această temă, importantă măcar pentru faptul că de aici vor reieși unii dintre principalii candidați între care va trebui să alegem la anul.

12 comentarii:

  1. lol. nice try, Georgeta. Mai incearca o data, poate iti iese de data asta ;) :wink:

    RăspundețiȘtergere
  2. Mirel, nu mai bine ne spui direct rezultatele? wink wink!

    RăspundețiȘtergere
  3. Nope. Intii le vede clientul, ca asa se cuvine. Si pe urma le comunica clientul, ca asa se cuvine. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Din punctul de vedere al USL, sondajul CCSB la Iasi nu exista. El a fost facut de PC doar ca instrument de presiune (exclusiv publica prin folosirea canalelor media "disponibile") la eventualele negocieri. PC constientizeaza care este singura utilitate a lui, in consecinta: nu au respectat metodologia, nu au respectat procedura de esantionare, nu au respectat chestionarul si au declarat de la inceput ca-l vor face public.
    Oricum vom avea o toamna foarte interesanta.
    M.

    RăspundețiȘtergere
  5. @MP: Mi se pare corect, cata vreme ordinea ramane: clientul vede rezultatele, clientul comunica rezultatele. Numai sa nu fie invers :))).
    @Marius Danga: OK, dar pentru metodologia, chestionarul si acuratetea sondajului PNL bagi mana in foc? Oricum, am ajuns la aceeasi concluzie, ca vom avea o toamna interesanta. Mult succes!

    RăspundețiȘtergere
  6. georgeta, ai bagat acu-n buboi! de-aia au iesit din birlog si cecesebistii de la antene si liberalii. pregateste-te, urmeaza pesedistii nichitisti!

    RăspundețiȘtergere
  7. Metologia si chestionarul au fost stabilite de comun acord de cele doua parti ACD si PSD pentru a putea fi comparate. Faptul ca cele stabilite au fost respectate in cazul sondajului comandat de noi, da, bag mana in foc.
    M.

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu stiu ce fel de sondaje fac partidele dar din toate cunostintele si rudele mele la nimeni n-a venit sa-l intrebe de sanatate vrun angajat de la insitutele astea. Cica se fac n sondaje, dar nu e nici un sondat. fratilor, astia se sondeaza intre ei sau cum?

    RăspundețiȘtergere
  9. Marius, de unde pana SPSS-ului meu stii tu cum am facut noi metodologia, stralucitorule? De unde pana sociologiei mele stii tu cum am facut noi esantionul? E usor sa maninci vorbe, stimabile :(

    PS: Metodologia cit SI chestionarul au fost agreate de comun acord intr-o sedinta USL pe baza metodologiei si chestionarului nostru, CCSB, stimabile. Asta in cazul in care nu stiai. Sau in cazul in care e convenabil sa uiti dintr-o data :(

    RăspundețiȘtergere
  10. @Anonim, 22:11: Chestiunea pe care o ridicati e interesanta. Haideti sa o tratam ca pe o problema Fermi si sa facem o serie de estimari.
    Asadar, in mun. Iasi sunt approx. 100.000 de unitati locative care figureaza ca fiind locuite. Trei sondaje cu eroare max. admisa de 3% si probabilitate de garantare a rezultatului de 95% implica, presupunand ca nu se suprapun semnificativ subiectii, sondarea a cca. 3200 de locuitori ai municipiului (e nevoie de subesantioane reprezentative pe municipiu ca sa poti da rezultatele cu marja 3 pentru primarie). Asta inseamna ca de la fiecare approx. 30 de locuinte din Iasi ar trebui sa avem, in medie, cel putin un subiect chestionat.
    Avand in vedere ca exista un numar de apartamente oficial locuite, dar ai caror locatari sunt plecati perioade mai lungi din oras, ca exista oameni care nu raspund sub nicio forma unor straini si tinand cont ca un sociolog serios recolteaza un numar usor mai mare de chestionare decat cele necesare (in caz ca e nevoit sa le scoata pe unele din cauza unor fraude depistate ulterior sau pentru a-si pondera esantionul), nu e deloc exagerat sa estimam ca sansa unei familii de a fi printre cele carora li se solicita participarea este, de fapt, mult mai mare (am putea spune ca avem, in medie, o solicitare la cel mult 20 unitati locative). Daca luam in calcul si sondajul de acum doua luni al PNL, sansa de a fi chestionat este si mai mare.
    Acum trebuie sa tinem cont ca indivizii dintr-o gopodarie socializeaza frecvent si intens cu persoane care provin din cel putin alte 5-6 unitati locative (vecini, prieteni apropiati, rude, colegi de birou etc.) si de faptul ca, pe masura ce sunt mai multe sondaje (care implica mai multi respondenti), legea numerelor mari ne face sa ne apropiem tot mai mult de probabilitatea teoretic calculata.
    Estimez ca, daca toate cele patru sondaje de care stim au fost corect realizate, statistic macar un sfert dintre cititorii acestui blog ar trebui sa fi fost ei insisi sau sa aiba printre rudele sau cunostintele apropiate un subiect al unuia dintre sondajele din cascada de cercetari luate in considerare. Realmente ar trebui ca orasul sa fi fost "rascolit" de operatori care bat la usi si suna la telefoane (din experienta mea, in orase numarul de usi la care trebuie sa bata un operator este de vreo trei ori mai mare decat cel al respondentilor efectivi). Mai departe, intrebati-va vecinii, prietenii si rudele si trageti dvs. concluzia.

    RăspundețiȘtergere
  11. Gresit total calculul. Trei evenimente independente, fiecare sondaj de aprox. 1000 de cazuri. Tr calculata initial probabilitatea complementara: care e probabilitatea sa nu fiu prins in nici unul din sondaje. Complementara esantionului este 250.000 - 1000 = 249.000 (250 mii = aprox populatia adulta a Iasului dupa ce dai la o parte emigratii). Deci probabilitatea de a NU fi prins intr-un esantion este de 249 / 250 = 99.6%. Probabilitatea de a nu fi prins in trei sondaje independente, fiecare de 1000 de cazuri, este de 99.6% la puterea a treia, adica de 98.805%. Deci probabilitatea de a fi prins in cel putin unul din sondaje este complementara asteia, adica 1 - 98.805%, adica 1,95%. Hai sa zicem 2%.

    Deci aveti o probabilitate de 2% de a fi fost prins intr-un sondaj pe Iasi din cele 3 recente facute. Cam mica pentru dorintele voastre catastrofico-conspirationale, na, ca sa fac si eu o cacofonie cind va explic misterele statisticii explicate parelologilor de servici.

    Vai de mama noastra de creere... :(

    RăspundețiȘtergere
  12. Draga Mirel, vorbim de lucruri total diferite. Eu nu am calculat probabilitatea ca un individ sa fie selectat in esantion intr-unul din cele trei sondaje (la care as adauga si sondajul facut de PNL Iasi in aprilie, deci patru in ultima vreme). Aceasta este o problema simpla, orice elev de liceu poate sa o rezolve si nu era nevoie sa tratez totul ca pe o problema Fermi, cu un sir de estimari. Eu am incercat sa-i ofer cititorului macar o idee asupra sansei nu doar ca el sa fi fost chestionat, ci ca el sa fi aflat ca unul dintre apropiatii, cunostintele, rudele sau vecinii sai a fost chestionat.
    Aceasta este cu totul alta problema si trebuie sa tinem cont de multi factori suplimentari, precum numarul de membri ai unei gospodarii (avand in vedere cum se selecteaza respondentii, fiindca ma indoiesc ca vreunul dintre sondajele mentionate a folosit un esantion simplu aleator pur), numarul de persoane cu care interactioneaza suficient de frecvent indivizii etc.
    Spre exemplu, daca s-au utilizat interviuri pe numere telefonice fixe (landline), trebuie sa avem in vedere ca exista (de regula) un singur post telefonic intr-o gospodarie (lasam din nou la o parte problema generala de esantionare a acestui procedeu, pe care o stii) si ca este destul de mare probabilitatea ca intr-o familie cu 3 membri, toti sa fi aflat de sondaj, chiar daca a fost chestionat unul singur. Dintre acestia, daca doi au impartasit informatia mai departe, fiecare la cate alte 3 persoane, sa zicem, dintr-o data avem 9 (3 initiale, inclusiv respondentul propriu-zis, + 2x3) persoane care stiu de sondaj s.a.m.d.
    Unele informatii sunt usor de accesat, cum e numarul de membri per gospodarie in Iasi, altele nu, factorul de multiplicare fiind aproape imposibil de calculat fara a face niste aproximari. De aceea am oferit niste estimari, care s-au bazat nu numai pe date precise, ci si pe presupuneri, experienta de la alte sondaje etc.
    Oricum, nu cred ca are rost sa continuam o polemica, daca nu putem cadea de acord macar asupra subiectului pe care-l discutam. Iar daca vrei sa ne explici "misterele statisticii", sunt multe alte lucruri interesante de explicat in rezultatele pe care le ofera chiar CCSB, din care aflam constant ca Dan Voiculescu este unul dintre cei mai bine cotati politicieni romani.
    PS: Poate aprofundam putin si "misterele" limbii romane, sa aflam si noi cum e cu "servici" si "creere" ;)

    RăspundețiȘtergere